Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:06 13 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală În urmă cu 121 de ani, Caragiale susținea la Constanța conferința „Despre seriozitate“

ro

22 Oct, 2019 00:00 563 Marime text

Pe 22 octombrie 1898, Ion Luca Caragiale sosea la Constanța, unde, în cadrul Cercului literar „Ovidiu”, susținea conferința „Despre seriozitate”.


Înființat la 28 ianuarie 1898, la inițiativa patriotului dobrogean Petru Vulcan, Cercul literar își propunea deschiderea primei biblioteci din Dobrogea, în folosul cetățenilor „cari vor dori a se lumina”, întemeierea unei reviste culturale, precum și susținerea unor conferințe literare și științifice.

Biblioteca a fost inaugurată chiar în același an, în luna septembrie, iar Caragiale a donat în folos public principalele sale opere. A urmat imediat apariția primului număr al revistei Ovidiu (aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța), din al cărei comitet onorific făcea parte și I.L. Caragiale, care era, de asemenea, președinte de onoare al Cercului ce purta numele poetului latin exilat la Tomis.
 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF


La scrisoarea în care Petru Vulcan îi propune să sprijine Cercul literar, Caragiale răspunde cu căldură:

„Domnule președinte, ca om de litere și publicist trecut de vârsta tinereții, mărturisesc drept că am ajuns foarte simțitor la măguliri, mai ales când vin din parte autorizată, din partea unor oameni mai presus de nivelul intelectual comun, din partea unor tineri confrați talentați și însuflețiți de dragostea literaturii naționale.

Astfel, onoarea ce mi-a făcut Cercul literar «Ovidiu», numindu-mă între membrii săi de onoare, mă atinge cu deosebire. Mă grăbesc, dar, a vă ruga să comunicați Cercului, viea mea mulțumire ce am simțit primind adresa dv. Fiți siguri, iubiți confrați, că după mijloacele mele nu voiu pregeta să dau concursul meu pentru propășirea bunei și folositoarei instituțiuni de cultură românească pe care ați înființat-o în noua Tomis. I.L. Caragiale“.

Iată contextul cultural în care marele dramaturg român venea să conferențieze la Constanța, în sala Cazinoului comunal - cel vechi, făcut din paiantă - locație oferită gratuit de primarul de atunci, E. Schina. Evenimentul, care a avut parte de un auditoriu numeros, s-a bucurat de ecouri în presa începutului de secol XX, care a apreciat, cu cele mai frumoase cuvinte, prestația dramaturgului.

Improvizând cu talent, acesta a vorbit la Constanța despre necesitatea unei atitudini sociale pozitive, pledând pentru ideea etică de îndreptare a omului, prin „selecționarea profilurilor” și ridiculizarea lor.

Într-o cronică dedicată evenimentului, Petru Vulcan, animatorul acestui veritabil apostolat cultural dobrogean, comenta pe marginea conferinței:

„Românul e pasionat după politică: dimineața la cafenea face politică, vociferează, gesticulează cu Dreifus în gură. L’ajunge foamea, se repede la masă, și după ce’ și-a potolit foamea, iar la cafenea continuă șirul despre politică, și când nu mai are ce consuma, începe cu o seriositate gravă, să strige.(...) Mai spune  că în țara noastră atât de mică sub raportul întinderii și populației, în comparație cu celelalte țări din Europa, se face prea multă politică…

O mamă e serioasă, când povățuiește pe fiul ei Costică să învețe carte. Costică însă e ștrengar și cam gros de cap, causă care-l face pe Costică să rămână repetent. Mama lui Costică se certă cu toți profesorii: că cum se poate să nu știe fiul ei? Ea nu poate suferi una ca asta, nu, nu, și pace. Și cucoana apilpisită bea soluție de chibrituri. A fost serioasă cucoana în ceasul acesta din urmă? Nu!
 
Un mare proprietar, amic bun al d-lui Caragiale, îl invită la moșia sa. Proprietarul e foarte serios: nu joacă cărți, nu se amestecă în politică, râde cu măsură și la locul lui, e un model de gospodar.
Cum ajung la moșie, prima grije a proprietarului este să conducă pe Caragiale la grajd, să-i arate iepele sale de rasă îngrijite ca niște demoasele de pension. Când să se așeze la masă, îl duce într-o cenușerie de la spatele conacului și-l poftește la mămăligă cu ceva céapă... și în loc de vin, apă din găléată próaspătă.

E serios - proprietarul meu? întreabă d-nul Caragiale. Ba e curată sclintéală, răspunse conferențiarul, pentru un om cu sute de mii de lei, care se îngrijește de iepele din grajd ca de niște demoasele, și când e vorba de el și de un musafir - se mulțumește să trăiască cu céapă. Banii sunt un mijloc în lupta pentru existență. 
Partea a doua a seratei a constat din lecturi literare cetite de Caragiale: «La Hanul lui Mânjóală» și «Două bilete perdute»“.

(Articolul, intitulat „Conferința d-lui Caragiale”, a fost publicat în revista Ovidiu an I, nr.4 din 1 noiembrie 1898, citat de Luminița Stelian în  „Revista Ovidiu – o monografie contemporană”, recent publicată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.)
 
Citește și:

Biblioteca Județeană „I.N. Roman“ Constanța, un nou proiect editorial - volum dedicat primei reviste literare dobrogene, „Ovidiu“ 

Constanța de odinioară 155 de ani de la nașterea dramaturgului. Pe urmele lui Caragiale la mare

Ti-a placut articolul?

Comentarii