Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:37 25 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Industria cândva prosperă a Dobrogei versus penuria zilelor noastre. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

19 Jan, 2018 00:00 955 Marime text
Ca un corolar a tot ceea ce s-a scris anterior din volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, capitolul „Progresele realizate în Dobrogea în timp de 50 de ani în industrie şi comerţ“ relevă adevărul istoric că industria dobrogeană a contribuit CÂNDVA cu un aport apreciabil la mai toate ramurile de industrii ale României.
 
După cum arătam, în aproape 50 de ani, populaţia a crescut de la 147.246 de locuitori în anul 1880 la 756.047 în anul 1928. În Dobrogea, agricultura a făcut progrese simţitoare în acest interval, ajungând la o suprafaţă cultivată cu cereale de 1.138.598 ha în anul 1925 şi o recoltă de grâu de 3.298.892 hl, faţă de doar 338.456 hl în 1885.
 
Cel mai mare număr de animale este înregistrat în 1915, după alipirea judeţelor Caliacra şi Durostor, iar pescăritul devenise cea mai rentabilă ocupaţie, atât pentru pescari, cât şi pentru stat.
 
O bună parte din produsele noastre agricole, petrolifere şi forestiere, sunt exportate prin Dobrogea, în special prin punctul Constanţa, singurul port la mare. „Un progres şi mai simţit îl înregistrează în Dobrogea mişcarea căilor erate, adică transporturile de mare şi mică iuţeală a diferitelor mărfuri“.
 
În ce priveşte şoselele, dacă în 1880 nu existau decât 139 km, în anul 1925 se ajunge la 2.522 km. În anul 1880, totalul veniturilor Dobrogei se urca la suma de 2.772.927 de lei-aur faţă de 966.082.350 lei-hârtie în 1925, sau la circa 32 milioane de lei aur.
 
În industria mecano-metalurgică existau 15 fabrici, industria chimică era reprezentată cu succes de „Columbia“ din Cernavodă, industria alimentară cuprindea 12 mori sistematice din cele mai mari din ţară plus două fabrici pentru curăţatul cerealelor şi orezului, industria textilă cuprindea trei fabrici de postav, chiar şi o fabrică de covoare, industria tăbăcăriei era reprezentată de patru întreprinderi, dintre care „Talpa“ din Tulcea şi „ Tăbăcăria Românească“ din Constanţa fiind printre cele mai mari în acest gen din ţară. Industria zidăriei şi ceramicii numără şase fabrici, iar industria tipografiei şi cartonajelor, alte două fabrici.
 
Mai multe amănunte despre toate acestea puteţi citi de la pagina 577 de AICI
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii