#citeșteDobrogea „Apare silueta ciudată a cămilelor bactriane, ce amintește de imaginea reptilelor mezozoice“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Cu fiecare număr din revista „Analele Dobrogei” pe care îl parcurgem pentru a face cunoscute cititorilor articole cât mai interesante cuprinse în publicația Societății Culturale Dobrogene, descoperim aspecte din ce în ce mai interesante referitoare la ținutul dintre Dunăre și mare.
 
Astăzi, prezentăm un articol inedit despre o parte a Dobrogei de lângă Bulgaria, denumită Duranlar sau Belgun, Dobrici, potrivit căruia aici au existat, la un moment dat, cămile ce erau folosite la muncile câmpului.
 

 
Acest articol al lui R.I. Călinescu, din anul XV, 1934, al „Analelor Dobrogei”, denumit „Cămilele dela Duranlar”, poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală (paginile 37/38).
 
„După ce ieșim dintre zidurile cenușii și scunde ale Cavarnei și apucăm spre apus, câmpul se întinde neted, cât vedem cu ochii, fiind acoperit de vegetație sărăcăcioasă, arsă de soare, formată mai ales din scaieți. Trăsura apucă pe un drum natural, îngust, care deabia se distinge de restul câmpului necultivat, pe alocurea pietros. Am oprit în satul Duranlar și multe fețe distinse, adesea de miniștri ai agriculturii, care au promis tot dar n-au făcut nimic, au coborât din mașini în această neînsemnată localitate, pentru a vedea un lucru unic în România: Cămile bactriane”, menționează autorul articolului.
 
R.I. Călinescu susține că în această zonă trăiau cămile cu două cocoașe, cămilele bactriene, animale destul de rare - cu atât mai rare pentru Dobrogea -, care erau folosite pentru tras pluguri, pentru arat și pentru tot ceea ce însemna munca pământului.
 
„În această localitate trăiesc câteva cămile cu două cocoașe, bactriane, domestice, fiind proprietatea cuiva ce posedă aci și câteva hectare de pământ arabil, pe care le lucrează mai ales cu aceste animale. După câtva timp de mers, apare de-o dată silueta ciudată a cămilelor bactriane, ce ne amintește de imaginea reptilelor mezozoice. Oprim trăsura la oarecare distanță, pentru ca aceste ciudate ființe, cu aspect de animale apocaliptice, să nu se sperie de cai (…) Sunt masive, înalte ori scunde pe picioare, având câte o pernă de lână în partea de sus a picioarelor, culoarea lor e cenușie-gălbuie, gâtul lor lung este îndoit în sus, au două cocoașe”, arată autorul în articolul său.

Puteți accesa varianta integrală a numărului din revista „Analele Dobrogei“ (serie veche), anul XV, 1934, AICI.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Cotidianul ZIUA de Constanța și-a depășit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei și a personalităților sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, puteți să descărcați în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale. 
 
Citește și:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeșteDobrogea „Urme turcești în Cadrilater“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța