Tradiții și obiceiuri de 23 și 24 decembrie Ce se face înainte de Crăciun pentru noroc, sănătate și belșug

Zilele de 23 și 24 decembrie sunt considerate, în tradiția populară românească, momente-cheie înainte de marea sărbătoare a Nașterii Domnului. Încărcate de simboluri, superstiții și ritualuri transmise din generație în generație, aceste zile sunt respectate cu sfințenie în multe zone ale țării, fiind asociate cu curățarea sufletului, pregătirea casei și chemarea norocului în noul an.

23 decembrie – Ziua pregătirilor și a liniștii dinaintea sărbătorii

În Ajunul Ajunului de Crăciun, așa cum este cunoscută ziua de 23 decembrie, gospodarii se ocupă de ultimele pregătiri importante. Tradiția spune că treburile grele trebuie încheiate până în această zi, pentru ca sufletul să fie liniștit în Ajun.

În multe sate, se face curățenie generală în case și în gospodării, deoarece se crede că astfel alungi ghinionul și bolile. Tot în această zi, femeile pregătesc ingredientele pentru mesele de sărbătoare, iar copiii repetă colindele care vor fi cântate în Ajun.

Se spune că nu este bine să te cerți sau să rostești vorbe grele pe 23 decembrie, pentru că acestea pot atrage supărări pe tot parcursul anului ce urmează.

24 decembrie – Ajunul Crăciunului, zi sfântă pentru români

Ajunul Crăciunului este una dintre cele mai încărcate spiritual zile din an. Tradiția spune că tot ce faci în această zi îți influențează anul următor, motiv pentru care oamenii încearcă să fie buni, darnici și împăcați.

Dimineața, gospodinele pregătesc mâncărurile tradiționale, iar în unele zone se ține post până la apusul soarelui, când apare „steaua”. Se crede că acest post aduce sănătate și spor în casă.

Colindatul – obiceiul care deschide porțile belșugului

În seara de 24 decembrie începe colindatul, unul dintre cele mai frumoase obiceiuri românești. Copiii pornesc cu „Steaua”, vestind Nașterea Domnului, iar gazdele îi răsplătesc cu mere, nuci, colaci sau bani. Tradiția spune că o casă colindată va avea belșug și pace tot anul.

În unele regiuni, se pune fân sub masă sau sub fața de masă, simbol al ieslei în care S-a născut Pruncul Iisus, iar pe masă se așază grâu sau colaci pentru rod bogat.

Superstiții de Ajun: ce să faci și ce să eviți

Bătrânii spun că în Ajun nu este bine să mături casa, pentru a nu alunga norocul, și nici să arunci gunoiul după lăsarea serii. De asemenea, este bine să ai bani în buzunar și masa plină, pentru ca anul viitor să fie unul prosper.

Tradiții care ne apropie

Dincolo de obiceiuri și superstiții, zilele de 23 și 24 decembrie rămân un prilej de reîntoarcere la familie, credință și valori simple, care dau sens Crăciunului. Respectarea tradițiilor aduce nu doar speranță și liniște sufletească, ci și sentimentul de continuitate al identității românești.

Crăciunul începe, pentru mulți români, cu aceste zile pline de semnificații – un timp al pregătirii, al iertării și al bucuriei care se apropie.