Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:33 17 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Este Sâmbăta morţilor. Sunt pomeniţi cei care s-au stins fără lumânare la căpătâi

ro

10 Feb, 2018 00:00 1307 Marime text
Sărbătoarea Moşilor de iarnă este marcată în acest an pe 10 februarie, zi în care sunt pomeniţi toţi morţii. În fiecare an, în sâmbăta dinaintea duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, creştinii ortodocşi din România îi pomenesc pe cei trecuţi la Domnul. Acest moment important din anul bisericesc nu are o dată fixă, el depinzând de sărbătoarea Sfintelor Paşti.
 
Conform tradiţiei populare, această sărbătoare este numită şi Moşii de iarnă sau Sâmbăta morţilor. În această zi, în biserică sunt pomeniţi cei care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare.
 
Creştinii dau de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe sau chiar lumânări aprinse. La mormintele rudelor, oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puţin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor. În această zi nu se lucrează. Toate femeile care nu ţin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Mai mult, această zi trebuie respectată cu sfinţenie pentru a te feri de nebunie. În bisericile ortodoxe, de Sâmbăta morţilor se oficiază slujbe pentru pomenirea celor dispăruţi.
 
La Moşii de iarnă, în Sâmbăta Sântoaderului, trebuie să ducem mai departe tradiţia împărţirii pomenilor pentru sufletele adormite. După datina străbună, în fiecare an, înaintea Duminicii Înfricoşatei Judecăţi, când se lasă sec pentru începutul Postului Mare, se pomenesc morţii. Iar la Moşii de iarnă suntem mai darnici.
 

De ce le spunem Moşi?

 
Serbări dedicate străbunilor, sufletelor celor trecuţi în lumea cealaltă, acestor zile le-a rămas numele de Moşi. Şi nu întâmplător au loc în zilele de cumpănă între anotimpuri, la solstiţii şi echinocţii. Potrivit tradiţiei, strămoşii controlează ciclurile naturii şi activităţile de sezon ale urmaşilor. Nu există informaţii conform cărora această sărbătoare să-şi aibă originile în creştinism. Însă ea se celebrează astăzi în biserici.
 
A doua zi, duminică, în biserici se citeşte, la sfânta liturghie, fragmentul evanghelic referitor la judecata de apoi, la sfârşitul lumii, când toţi ne vom primi locul meritat, raiul sau iadul. Se spune că fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în lumea cealaltă, de o judecată menită să trimită sufletul în funcţie de faptele lui în locul meritat.
 

Ce se împarte la Moşii de iarnă

 
Azi se împart plăcinte cu brânză, produse lactate, sarmale, răcituri, piftie, colaci cu miere şi nuci. Nu trebuie să lipsească din pomeni coliva, apa şi lumânările. Este bine ca fiecare credincios să aprindă în această zi măcar câte două lumânări. Una menită să lumineze calea celor stinşi din viaţă şi alta închinată sănătăţii lui şi a familiei.
 
În Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună şi un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât şi celui care a primit. În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir şi tămâiază mormintele. După slujbă, împart pomeni, printre care şi vase cu cotoroage, un fel de mâncare din afumătură de porc.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii