Vergil Chiţac - „Generalii Armatei Române au picat între scaunele politicienilor!“

Senatorul Vergil Chiţac comentează deznodământul şedinţei CSAT în care s-a decis cine va conduce armata în 2019, o şedinţă care s-a încheiat cu un scandal imens prin refuzul preşedintelui Iohannis de a-l numi pe generalul Dumitru Scarlat, propus de Guvern, ca succesor al generalului Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major al Apărării. 

 

„Preşedintele spune că propunerea nu a fost aprobată de CSAT, fiind nelegală. Cum Armata Română nu poate rămâne fără conducere şi au rămas doar 3 zile până la expirarea mandatului, a pus mâna pe stilou şi a decretat prelungirea cu un an a mandatului generalului Ciucă.

În războiul dintre palate, o pletoră de ziarişti şi politicieni iau apărarea celor doi combatanţi. Dar să privim faptele. 

 

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a prezentat în şedinţă propunerea ca generalul Dumitru Scarlat, care funcţionează la Bruxelles în calitate de şef al Reprezentanţei Militare a României la NATO şi UE, să preia conducerea Armatei Române. Legea 346/2006, cu modificările ulterioare, la art. 39, al. (5), precizează: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei“.

 

În atare situaţie, e clar ca lumina zilei că Dumitru Scarlat nu era eligibil pentru funcţia în discuţie. Prim-ministrul Dăncilă a afirmat la începutul şedinţei de guvern ce a urmat, că decizia preşedintelui este nelegală şi se va adresa Curţii Constituţionale. Ministru Leş ne-a spus, de asemenea, că acţiunea şefului statului este nelegală, iar la expirarea mandatului generalului Ciucă, adică peste 3 zile, funcţia va fi preluată de locţiitorul acestuia. Erori elementare şi veţi vedea în continuare de ce”, susţine senatorul constănţean.

 

 

„Să te duci la preşedinte cu o propunere nelegală iar ulterior să invoci tu ilegalităţi în decizia acestuia... e fabulos! Un act administrativ emis de instituţiile statului (decret prezidenţial, OUG, HG, ordin de ministru) trebuie să fie legal, oportun şi constituţional. Legalitatea o stabileşte instanţa de contencios administrativ, oportunitatea o stabileşte emitentul (preşedintele sau Guvernul), iar constituţionalitatea - Curtea Constituţională. Doamna Dăncilă, e absurd să spuneţi că decizia preşedintelui este nelegală şi să vă adresaţi Curţii Constituţionale. Bateţi la altă poartă! La fel şi pentru domnul Leş. 

Studiul acesta de caz este ultimul dintr-o listă lungă de exemple care ne confirmă că în republica semi-prezidenţială România coabitarea dintre preşedinte şi prim-ministru aparţinând unor zone politice diferite nu funcţionează. Niciunul dintre cuplurile Băsescu-Tăriceanu, Băsescu-Ponta, Iohannis-Ponta, Iohannis-Grindeanu, Iohannis-Tudose sau Iohannis-Dăncilă nu a experimentat o coabitare onestă şi fructuoasă. Ce mai, nu merge! De ce? Pentru că datul la gioale e mai simplu decât cultura colaborării şi deschiderea canalelor de comunicare. Decidenţii politici români nu au învăţat că puterea trebuie folosită în colaborare cu ceilalţi, că a fi ministru sau preşedinte nu e o meserie pentru un singur om, ci trebuie puse mai multe capete la contribuţie. Singura soluţie pe care o avem este întoarcerea la popor. Trebuie să decidem ce vrem. Ori republică prezidenţială cu preşedinte ales de popor în care preşedintele să fie şi prim-ministru, să poată dizolva Parlamentul şi declanşa alegeri anticipate, de exemplu. Ori republică parlamentară cu preşedinte ales de Parlament şi, prin urmare, puteri mult mai mici.

 

Dincolo de toate pe care le-am spus, cel mai grav mi se pare că în opinia publică se va spune că generalul Ciucă este omul lui Iohannis iar generalul Scarlat este omul lui Dragnea. Fără să aibă vreo vină, doi dintre cei mai valoroşi generali ai Armatei Române au picat între scaunele politicienilor. Începe să se erodeze şi credibilitatea armatei. O fi meritul altora sau prostia noastră?”, concluzionează senatorul, într-o analiză recentă.