Raport EFOR 2024, anul record al finanțării partidelor politice din România

Expert Forum (EFOR) a publicat un raport de monitorizare privind finanțarea partidelor politice în anul 2024, considerat cel mai bogat an electoral din istoria postdecembristă. Potrivit analizei, partidele politice au beneficiat de peste un miliard de lei din bani publici – subvenții anuale și rambursări pentru campaniile electorale – la care s-au adăugat sume considerabile provenite din donații și împrumuturi private.

Surse multiple de finanțare

Raportul arată că partidele mari – PSD, PNL, USR, AUR și PUSL – au atras resurse financiare nu doar din subvențiile oferite de stat, ci și prin donații și împrumuturi masive. În cazul PSD, împrumuturile de la persoane fizice și juridice au atins circa 100 de milioane de lei, bani care au fost ulterior transferați pentru campaniile electorale. În paralel, PNL a declarat donații de 130 de milioane de lei, sumă ce include și contribuțiile candidaților proprii.

Marii finanțatori și conexiuni de interese

EFOR a identificat peste 200 de mari finanțatori, persoane fizice și juridice, cu contribuții semnificative. Printre cele mai vizibile cazuri se numără:

• Jean și Ana Maria Sasu, asociați la rețeaua NUBA, care au direcționat către PSD aproximativ 5,3 milioane de lei, atât personal, cât și prin firme recent înființate.

• Familia Besciu (Alexandru și Ana Maria), care a împrumutat PSD prin firmele BAV IT Business Consulting și Youth Essentials, cu un total de 3,2 milioane de lei.

• Familia Moise, prin mai multe companii precum Redpoint Management Solutions și Elite Architectural Design, cu împrumuturi majore către PSD.

• Rotary Construcții, prin membri ai conducerii, a finanțat partidul cu sume de câte 600.000 lei.

• La PNL, finanțările s-au concentrat în jurul liderilor Cristian Bușoi și Rareș Bogdan, prin împrumuturi interne.

• În cazul PUSL, principalii finanțatori provin din zona de influență a lui Dan Voiculescu și a familiei acestuia.

Probleme de transparență și posibile nereguli

Raportul avertizează asupra unor practici îngrijorătoare:

• Donații și împrumuturi realizate de firme cu venituri foarte mici sau înființate cu puțin timp înainte de a vira sume mari către partide.

• Cazuri în care persoane fizice sau juridice par să fi împrumutat mai mult decât ar fi justificat de veniturile lor declarate.

• Situații în care aceiași finanțatori au contribuit la două sau mai multe partide, o strategie interpretată ca un pariu pe mai multe opțiuni politice.

EFOR notează și faptul că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu a efectuat un control anual al finanțării partidelor, invocând volumul ridicat de muncă generat de cele patru runde de alegeri din 2024. Astfel, peste 700 de milioane de lei rambursați de stat nu au fost verificați în detaliu.

Context legislativ și perspective

O altă problemă majoră este generată de decizia Curții Constituționale nr. 297/2025, care a restrâns publicarea declarațiilor de avere și interese. Potrivit EFOR, aceasta ar putea fi ultimul an în care o astfel de analiză detaliată asupra finanțării partidelor este posibilă.

Organizația propune o serie de recomandări: extinderea regulilor de transparență, limitarea sumelor ce pot fi direcționate către partide raportat la veniturile reale ale donatorilor, consolidarea controalelor asupra originii fondurilor și reglementarea mai strictă a donațiilor prin persoane juridice.

 

Raportul confirmă că 2024 a fost un an fără precedent în ceea ce privește fluxurile financiare către partide, în care resursele private au fost folosite masiv pentru a genera rambursări din bani publici. În lipsa unor controale riguroase și a unor reglementări clare, există riscul ca finanțarea politică să rămână un teren opac, vulnerabil la influențe economice și politice obscure.