Mana mai larga este optionala la PSD

Campania electorala din acest an goleste buzunarele politicienilor

Partidele mici sau cele nou-infiintate nu beneficiaza de donatii constand in bunuri materiale provenite de la organizatii politice internationale * Candidatul PD la Primaria municipiului Constanta va cheltui aproximativ 20.000 de euro * Cei care candideaza la alegerile locale si generale din acest an evita sa spuna cat vor cheltui pentru campania electorala * Un candidat pentru postul de consilier local sau judetean va cheltui in campania din acest an aproximativ 3000 de euro # In ceea ce priveste PSD, daca in anul 2000 grila de cotizatii era fixata doar pentru cei care obtinusera imunitate (de exemplu, pentru un deputat, din venitul net lunar de 10 milioane de lei, cota este de 5%, adica 500.000 de lei) si restul membrilor plateau cotizatii simbolice in functie de venituri, acum Biroul Executiv al partidului a hotarat ca fiecare membru sa plateasca 1000 de lei pe luna * Un aport mai insemnat il pot aduce, optional, oamenii de afaceri * In statut este prevazut ca 20% din cotizatii si alte venituri sa fie varsate la centru, dar nu se respecta prevederea, mai ales in an electoral * Cu toate acestea, pesedistii au avut aproape anual scandaluri serioase pentru strangerea banilor pentru partid * Cu toate ca nu au spus-o oficial, surse din cadrul PSD local au afirmat ca localele se vor ridica la aproximativ 10-12 milioane de dolari

In urma cu catva timp, deputatii si senatorii si-au dat acordul pentru modificarea Legii partidelor politice nr.27/1996, care reglementeaza finantarea formatiunilor politice. Sursele financiare ale formatiunilor politice sunt reprezentate de cotizatii ale membrilor de partid, donatii, venituri provenite din activitati proprii si subventii de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale. Orice operatiuni de incasare si plati ale partidelor se efectueaza prin conturi in lei si in valuta, deschise in banci cu sediul in Romania, potrivit reglementarilor in vigoare. Toate aceste venituri sunt scutite de impozite si taxe, iar pentru donatiile in bunuri din strainatate nu se percep taxe vamale. Tarifele pentru costurile legate de telecomunicatii, energie electrica si termica, gaze, apa, canal sunt cele pentru spatiile de locuit si sunt aplicate la nivelul persoanei fizice, si nu juridice, pentru care costurile sunt semnificativ mai mari. Toate aceste scutiri contribuie la sporirea considerabila a cuantumului fondurilor unei formatiuni politice. Potrivit legislatiei din tara noastra, partidele politice primesc din surse guvernamentale sume consistente, a caror destinatie o reprezinta cheltuielile administrative. Aceste fonduri nu pot fi folosite in scopuri electorale, desi cheltuielile de personal, pentru presa si propaganda, deplasare, telecomunicatii pot fi usor acoperite, in campania electorala, din sumele repartizate pe aceste capitole. Administratorul acestor sume bugetare este Secretariatul General al Guvernului care, in baza HG nr.756/1996, calculeaza sumele pe care le primeste fiecare partid si le varsa in transe lunare in conturile acestora. Prevederile legate de distributia acestor fonduri sunt destul de confuze si ridica mari probleme in ceea ce priveste calculul pentru anii ce preced perioada electorala, din cauza parlamentarilor care demisioneaza din partide sau a desfiintarii unor grupuri parlamentare.

SGG "sponsorizeaza" partidele politice

Partidele politice primesc anual subventii bugetare, care se varsa lunar in contul fiecaruia prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Cuantumul anual al acestor subventii nu poate depasi insa 0,04% din veniturile bugetului de stat. Criteriile de acordare a subventiilor sunt sustinute de reprezentarea in Parlament prin cel putin un grup parlamentar, numarul de mandate si un prag minim de 2% pentru partidele neparlamentare. In functie de aceste criterii, sunt stabilite cateva tipuri de subventii, printre care subventia de baza, care este alocata partidelor politice reprezentate prin grup parlamentar cel putin intr-o Camera la inceputul legislaturii, si subventia proportionala, care se aloca in functie de numarul de mandate obtinute. Suma cuvenita pentru un mandat se stabileste prin impartirea restului de doua treimi din subventiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numarul total al parlamentarilor si subventia totala acordata de la bugetul de stat unui partid politic. Dupa aceste operatiuni, nu poate depasi de cinci ori subventia de baza. Exista prevederi legale si pentru formatiunile politice nereprezentate in Parlament, dar care au obtinut cel putin 2% din voturile valabil exprimate. Acestea din urma primesc subventii egale, stabilite prin impartirea sumei neconsumate in mod egal acestor partide. Sumele provenite de la bugetul de stat pot avea ca destinatie cheltuieli materiale pentru intretinerea si functionarea sediilor, cheltuieli de personal, cheltuieli pentru presa si propaganda, cheltuieli privind organizarea de activitati cu caracter politic, investitii in bunuri mobile si imobile necesare activitatii partidelor. In mod normal, organele fiecarei formatiuni vor decide in ceea ce priveste aceste cheltuieli. In alta ordine de idei, cuantumul cotizatiilor, repartizarea si utilizarea acestora se stabilesc prin hotarari ale partidului politic, potrivit statutului.

PSD a stabilit cotizatii de 1000 de lei per membru

In urma intreprinderii unor investigatii in randul formatiunilor politice, se poate observa ca exista modalitati specifice de percepere a cotizatiilor la diferitele partide. Astfel, in ceea ce priveste PSD, daca in anul 2000 grila de cotizatii era fixata doar pentru cei care obtinusera imunitate (de exemplu, pentru un deputat, din venitul net lunar de 10 milioane de lei, cota este de 5%, adica 500.000 de lei) si restul membrilor plateau cotizatii simbolice in functie de venituri, acum Biroul Executiv al partidului a hotarat ca fiecare membru sa plateasca 1000 de lei pe luna. O contributie mai insemnata poate veni, optional, din partea oamenilor de afaceri care, in general, formeaza linia a doua a militantilor din formatiunile politice sau clientela acestora. In statut este prevazut ca 20% din cotizatii si alte venituri sa fie varsate la centru, dar nu se respecta prevederea, mai ales in an electoral. Cu toate acestea, pesedistii au avut aproape anual scandaluri serioase pentru strangerea banilor pentru partid. Cu toate ca nu au spus-o oficial, surse din cadrul PSD local au afirmat ca localele se vor ridica la aproximativ 12 milioane de "verzi". La un simplu calcul, avand in vedere numarul membrilor, respectiv 6.000 in tot judetul, doar un miliard de lei s-ar strange lunar din cotizatii pentru campanie. Or, 12 milioane de dolari inseamna aproximativ 400 de miliarde de lei. Patru ani de mandat plus patru ani de cotizatii stranse la zi nu ar duce decat la strangerea a 48 de miliarde. Cine mai pune diferenta de pana la 400, ramane de vazut. Un fapt neobisnuit fata de celelalte campanii electorale, care si-a facut aparitia in garnizoana condusa de Mazare, este modul de directionare a fondurilor pentru campanie. Cu exceptia candidatilor din marile aglomerari urbane, care se aude ca vor fi sprijiniti si de partid, restul vor suporta pe cont propriu pixul si sepcuta, tricoul si calendarul electoral. Deocamdata, nu s-a instituit obligativitatea ca respectivii candidati sa incheie negotul cu firmele gasite pe spranceana de conducerea partidului, care practica preturi destul de piperate la capitolul inscriptionari sloganuri electorale. Este insa de asteptat ca minunea sa nu mai dureze atata timp cat firmele care se ocupa de PR electoral au avut deja surpriza sa mai gaseasca pe piata materiale promotionale achizitionate in cantitati industriale de cateva societati care vor face campanie pentru PSD. Donatiile intr-un an neelectoral nu pot depasi 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv, iar plafonul instituit pentru donatii se dubleaza pentru anul financiar in care au loc alegeri parlamentare, prezidentiale sau locale. Totodata, o persoana fizica nu poate dona o suma care sa depaseasca 100 de salarii de baza minime pe tara in anul respectiv, iar cea de la o persoana juridica intr-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de baza minime pe tara.

La PD, cotizatia este de 10.000 de lei

Cotizatia pentru fiecare membru al Partidului Democrat variaza, ajungand la maximum 10.000 de lei pe luna. Bineinteles ca sumele importante sunt donate de parlamentari si de alesii locali. In ceea ce priveste judetul Constanta, situatia este mai simpla in privinta parlamentarilor, pentru ca nu exista. In cazul consilierilor locali si judeteni, primarilor si viceprimarilor, acestia trebuie sa "livreze" aproximativ 10% din salariu. Vicepresedintele PD si membru al Biroului Permanent National al partidului, Dumitru Moinescu, a precizat ca "uneori cotizatiile se strang greu". Liderul democrat a mai adaugat ca "nu din cotizatii supravietuim". Democratii pun accent pe un alt gen de venituri, si anume "donatiile pe principiul fiecare dupa posibilitati". Reprezentantii PD recunosc faptul ca exista si situatii in care unii lideri de organizatii comunale, pentru a scapa de stresul strangerii cotizatiilor membrilor, pun din buzunar o suma pe care o considera necesara a acoperi cuantumul ce trebuie acoperit. Daca in cazul candidatului PD la Primaria municipiului Constanta se vorbeste in acest an despre un efort financiar de aproximativ 15-20 de mii de euro, in ceea ce priveste candidatura unui consilier local sau judetean, democratii vehiculeaza sume cuprinse intre 3 si 4 mii de euro. In general, candidatii celorlalte partide evita sa vehiculeze o anumita suma ce va fi cheltuita in campania electorala, poate si din teama de a nu fi judecati de electorat ca sunt prea prosperi.

Banii din donatii nu reusesc sa acopere cheltuielile de campanie

Suma totala primita de un partid politic ca donatii confidentiale nu poate depasi 20% din subventia maxima acordata de la bugetul de stat unui partid politic in anul respectiv. Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de baza minime pe tara se publica in Monitorul Oficial al Romaniei pana la data de 31 martie a anului urmator. De fiecare data, sumele plafonate prin lege ce provin din donatii nu reusesc sa acopere decat o parte infima a cheltuielilor de campanie, de unde si necesitatea gasirii unor noi surse de finantare, precum si implicarea personala a candidatului care trebuie sa dispuna de o anumita suma de bani sau de un anumit suport din partea diferitelor grupuri financiare. Se realizeaza o noua discriminare la nivel de partide, in functie de eventuala afiliere sau cooperare a acestora cu organizatiile politice internationale. In acest fel, partidele mici sau nou-create ajung intr-o situatie defavorabila, in comparatie cu partidele mai vechi, ele nebeneficiind de relatii de colaborare care sa le permita primirea de donatii constand in bunuri materiale provenite de la asemenea organizatii politice internationale. Nu vrem sa fim gurile pacatoase, insa este interesant de urmarit, dupa finalizarea campaniei, care au fost de fapt costurile campaniei electorale si ce feed-back au avut fondurile investite. In fiecare an electoral, raportul cheltuieli campanie - posturi castigate in administratie nu a fost echitabil.