Interviu cu președintele PNL Constanța Bogdan Huțucă, „Sprijinirea angajaților și angajatorilor sunt baza relansării economiei“

Epidemia COVID-19 a fost un șoc pentru piața muncii. Dacă anul trecut, șomajul în România avea rata cea mai scăzută din Europa, anul acesta vorbim de 1 milion de șomeri. INS anunța că pentru anul trecut,  rata şomajului a fost de 3,9%, la finalul anului 2019, în scădere de la 4,2% în 2018. În România erau 353.000 de șomeri la finalul anului trecut. Restricțiile cauzate de pandemie, au încetinit consumul, au pus producția pe pauză și au dus la pierderea sau periclitarea multor locuri de muncă.

Pandemia de coronavirus a dus la o creștere semnificativă a șomajului intern, peste care s-a suprapus sosirea în țară a multor români din diaspora rămași fără locurile de muncă din străinătate. Presiunea creată de această situație este mare. Cum putem schimba lucrurile ?
BH: Este foarte adevărat. Impactul pandemiei asupra economiei a fost puternic și va produce efecte de durată. Acest lucru este cert. Rolul nostru este de a limita durata. Astfel, măsurile pe care Guvernul Orban le-a luat și pe care avem în plan să le implementăm și de aici înainte au avut rol de amortizor. În cele două luni de stare de urgență, măsurile adoptate de Cabinetul Orban pentru angajați și pentru angajatori au avut un impact direct asupra a peste 1,1 milioane de angajați care au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic, acordată la solicitarea celor aproximativ 130.000 de angajatori. Au fost, de asemenea, multe măsuri fiscale și facilități care să sprijine antreprenorialul român aflat în dificultate. IMM Invest este un astfel de exemplu.
Iar cel mai important lucru este că măsurile nu au fost limitate doar pentru perioada stării de urgență. Vorbim despre primele măsuri active adoptate de Guvern. Mă refer la susținerea angajatorilor cu 41,5% din salariul de bază la revenirea angajaților din șomaj tehnic, sprijin pentru angajarea persoanelor în vârstă de peste 50 de ani, a tinerilor, precum și a  celor care s-au întors în țară după ce și-au pierdut fostele locuri de muncă în diferite țări.
Puteți detalia aceste prime măsuri active. Cât sunt ele de bune ?
BH: Să le luăm pe rând. Prin intermediul angajatorilor, angajații care au fost în șomaj tehnic cel puțin 15 zile, în timpul stării de urgență, beneficiază, pe o perioadă de trei luni, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului lor de muncă, până la limita la care acest procent nu este mai mare decât câștigul salarial mediu brut. Ca să primească acest sprijin, angajatorii trebuie să mențină contractele de muncă ale respectivilor angajați până în ultima zi a anului în curs. Fac excepție sezonierii sau dacă  încetarea contractului de muncă se face din motive care nu sunt imputabile angajatorului. Cei care au măcar un obiect de activitate supus restricțiilor, pot alege fie să aplice pentru susținerea salariilor, fie pentru continuarea plății șomajului tehnic până la ridicarea respectivelor restricții. Această inițiativă este esențială pentru industrii precum  HoReCa, care, de exemplu, are o pondere foarte mare în economia constanțeană. Această măsură vine și în sprijinul angajaților din retail, o altă industrie puternic afectată, dacă ne gândim, de exemplu, la mall-uri.
Apoi, vorbim despre încurajarea încadrării persoanelor de peste 50 de ani care nu mai au un loc de muncă din motive care nu le sunt imputabile și care sunt înregistrați ca șomeri la agențiile teritoriale pentru forța de muncă. Pentru fiecare dintre aceste persoane, angajate pe o perioadă nedeterminată și cu normă întreagă de la 1 iunie până la sfârșitul acestui an, angajatorii primesc lunar, pentru 12 luni, jumătate din salariul angajatului, însă nu mai mult de 2.500 de lei. Este esențial să fim alături de cei care au nevoie de sprijin. Somajul persoanelor de peste 50 de ani este o provocare și ne-am dorit să nu lăsăm această categorie, ce aduce extrem de multă experiență în piața muncii, descoperită în fața acestei crize economice. Tot timpul, când vorbim de instabilitate economică, cei la final de carieră și cei la început de carieră, sunt cei mai expuși în faț fluctuațiilor pieței muncii.
Tocmai din acest motiv, am extins această facilitate și pentru tinerii între 16 și 29 de ani, care se vor angaja până la sfârșitul anului, dar și pentru concetățenii noștri care, din motive care nu pot să le fie imputate, au fost concediați în alte state.  
Angjatorii care nu își respectă condițiile, vor fi obligați să înapoieze toți banii, plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data la care renunță la serviciile respectivilor angajați, tocmai pentru a ne asigura că aceste măsuri sunt aplicate corect și în beneficiul angajaților
Pentru aplicarea acestor măsuri este  vorba despre sume importante. Cine le va suporta ?
BH: Banii provin din bugetul asigurărilor pentru șomaj și sunt dați în baza unei cereri depuse, electronic, de angajatori. Cheltuielile vor fi acoperite din fonduri europene, prin Ministerul Fondurilor Europene în limita sumelor alocate și în conformitate cu prevederile și regulile de aplicare a finanțării.
Au apărut semnale, din partea breslelor, din categoriile enunțate, că sunt interesate să participe la acest gen de investiții ?
BH: Cu certitudine. De exemplu, chiar astăzi, cei din sectorul construcțiilor, mai exact Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi, a spus că angajatorii din acest domeniu au nevoie de încă jumătate de milion de oameni. Ei consideră, și pe bună dreptate, că întoarcerea românilor în țară este o șansă unică pentru a-i păstra aici și propun patronatelor și autorităților ca, în acest sens, să fie dezvoltat un plan sustenabil. Asta cu atât mai mult cu cât mulți dintre cei reîntorși în țară sunt specializați în construcții și pot fi integrați foarte ușor pentru construcția sau reabilitarea drumurilor, a rețelelor edilitare sau să lucreze în construcții civile. Cele 33 de miliarde alocate României de Comisia Europeană sunt șansa reconstrucției țării – marile investiții strategice, dezvoltarea infrastructurii – domeniile cheie unde sub guvernările anterioare, România a rămas restantă. Toate aceste mari proiecte vor implica și o forță de muncă pe măsură și este o oportunitate minunată de sincroniza această nevoie cu revenirea românilor din diaspora. Ceea ce reușeste Guvernul Orban este să mențină un dialog constant cu mediul de afaceri. Măsurile pentru angajați și angajatori sunt discutate cu partenerii și sunt eficiente tocmai datorită faptului că țin cont de nevoile reale din piață.