AEP marchează 23 de ani de la consacrarea constituțională. Proiectul care ar putea schimba regulile pentru partidele politice, în dezbatere publică

Înființarea partidelor cu minimum 100 de membri, mandate de conducere de cel mult patru ani, obligații extinse de transparență și amenzi de până la 80.000 de lei pentru anumite abateri se numără printre prevederile proiectului noii Legi a partidelor politice, lansat în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă.

Documentul va fi discutat pe 4 noiembrie, la sediul instituției, la câteva zile după marcarea Zilei AEP, pe 29 octombrie.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) marchează, pe 29 octombrie, 23 de ani de la momentul în care instituția a fost consacrată în arhitectura constituțională a României. Aniversarea are loc într-un context important pentru organizarea vieții politice: instituția a publicat, în august 2026, un proiect de lege care propune o reglementare amplă a înființării, organizării și funcționării partidelor politice.

Proiectul Legii partidelor politice a fost publicat pe site-ul AEP la 21 august 2026, în cadrul procedurii de transparență decizională. Dezbaterea publică este programată pentru miercuri, 4 noiembrie 2026, de la ora 14:00, la sediul Autorității Electorale Permanente din strada Eugeniu Carada nr. 1, sectorul 3, București.

La discuții sunt invitați să participe persoanele fizice, persoanele juridice, organizațiile societății civile, societățile comerciale, instituțiile publice și reprezentanții presei.

Partidele ar urma să funcționeze după reguli mai stricte de transparență și organizare

Una dintre direcțiile importante ale proiectului este reglementarea mai detaliată a modului în care partidele politice sunt organizate și conduse.

Potrivit documentului, fiecare partid ar trebui să aibă, în mod obligatoriu, o adunare generală, un organ executiv, o comisie de arbitraj și un organ de control al gestiunii, inclusiv la nivelul organizațiilor teritoriale.

Adunarea generală ar urma să se întrunească cel puțin o dată la patru ani, iar persoanele care ocupă funcții de conducere sau coordonare, precum și membrii organelor de arbitraj și control, ar fi aleși prin vot secret pentru mandate de cel mult patru ani, care pot fi reînnoite. Interimatul funcțiilor de conducere nu ar putea depăși șase luni.


Proiectul prevede și obligația partidelor de a adopta și publica un cod intern de etică și integritate, aplicabil tuturor membrilor. În plus, formațiunile politice ar trebui să dețină pagini proprii de internet pe care să publice informații de interes public despre organizare, conducere, patrimoniu, surse de finanțare și utilizarea fondurilor publice.

Printre informațiile care ar trebui făcute publice se numără statutul și programul politic, sediul central și sediile organizațiilor teritoriale, precum și numele, prenumele și funcțiile membrilor conducerii centrale și ale conducerilor teritoriale.

Minimum 100 de membri fondatori pentru înregistrarea unui partid

O schimbare concretă prevăzută în proiect privește procedura de înființare a formațiunilor politice. Documentul stabilește că lista membrilor fondatori ar trebui să cuprindă cel puțin 100 de persoane și să asigure reprezentarea ambelor sexe.

Potrivit proiectului, membri fondatori ar putea fi cetățeni români cu drept de vot, precum și cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România și drept de vot.

O altă prevedere importantă vizează instituția care ar gestiona înregistrarea partidelor. Cererile ar urma să fie analizate de completuri formate din cinci membri, desemnați din rândul angajaților AEP, iar repartizarea cauzelor s-ar face aleatoriu. Membrii completurilor ar avea obligații de imparțialitate și ar trebui să se abțină în situații de conflict de interese sau incompatibilitate.

AEP ar urma să se pronunțe asupra cererii de înregistrare în cel mult 30 de zile de la depunere. Împotriva hotărârii ar putea fi formulată plângere la Curtea de Apel București, în termen de zece zile de la publicarea acesteia pe site-ul instituției.


Proiectul mai prevede că AEP ar administra Registrul partidelor politice, Registrul alianțelor politice și Registrul altor forme de asociere. Datele înscrise în aceste registre ar avea caracter de informații de interes public, cu respectarea normelor privind protecția datelor personale.

Membrii ar avea drepturi mai clar definite, iar conducerea internă ar putea fi contestată în instanță

Documentul detaliază drepturile și obligațiile membrilor de partid. Printre drepturile prevăzute se numără participarea la dezbaterile interne, exprimarea opiniilor, inițierea de proiecte și propuneri de politici publice, participarea la procedurile interne de selecție a candidaților și contestarea hotărârilor care îi privesc.

Proiectul stabilește și reguli pentru sancționarea membrilor. Excluderea ar urma să fie dispusă prin vot secret de organul competent prevăzut în statut, iar hotărârea ar trebui motivată și comunicată persoanei vizate în cel mult cinci zile de la adoptare. Membrii ar beneficia de dreptul la apărare și de posibilitatea de a contesta sancțiunile.

Totodată, actele și hotărârile organelor partidelor ar putea fi atacate în instanță în termen de 15 zile de la publicarea sau comunicarea lor, după caz. Controlul judecătoresc ar viza legalitatea procedurii, respectarea statutului și a legii, precum și drepturile persoanelor interesate, fără ca instanța să se pronunțe asupra oportunității politice a deciziilor, în limitele stabilite de proiect.

Amenzi de până la 80.000 de lei pentru anumite abateri

Proiectul introduce un regim de sancțiuni contravenționale pentru o serie de obligații pe care partidele ar trebui să le respecte. Amenzile propuse sunt cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei.

Printre faptele care ar putea fi sancționate se numără nepublicarea informațiilor de interes public pe site-urile partidelor, neadoptarea codului intern de etică și integritate, neorganizarea evidenței patrimoniului sau neefectuarea inventarierii anuale, precum și necomunicarea către AEP a anumitor documente și modificări privind organizarea formațiunilor politice.

Proiectul prevede, de asemenea, obligația partidelor de a organiza evidența patrimoniului și de a efectua inventarierea anuală. Fondurile provenite din subvenții de la bugetul de stat și alte fonduri publice ar trebui evidențiate distinct și utilizate numai pentru destinațiile permise de legislația privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.

Fundațiile politice, reglementate distinct

Un capitol separat este dedicat fundațiilor politice, definite în proiect drept persoane juridice fără scop patrimonial, înființate de partide pentru activități de cercetare, educație, formare și dezbatere politică.

Fiecare partid ar putea înființa o singură fundație politică. Aceste structuri ar putea organiza activități de educație civică și electorală, cercetare, elaborare de politici publice și evenimente de dezbatere, însă nu ar putea finanța activitățile de promovare politică sau electorală ale partidelor, alianțelor ori candidaților.

Documentul stabilește și reguli privind patrimoniul fundațiilor, sursele lor de venit și controlul finanțării, care ar reveni Autorității Electorale Permanente.

Partidele ar avea șase luni pentru a-și adapta statutele

În forma prezentată, proiectul prevede că noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027. La intrarea sa în vigoare ar urma să fie abrogată Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Formațiunile politice existente ar avea la dispoziție cel mult șase luni de la intrarea în vigoare pentru a-și modifica statutele, programele politice și, după caz, protocoalele de asociere, astfel încât să fie puse în acord cu noile prevederi. Proiectul stabilește că neîndeplinirea acestei obligații ar putea constitui un caz de dizolvare pentru inactivitate.

Totodată, documentul propune transferarea către AEP a competenței de administrare și operare a registrelor partidelor politice, alianțelor politice și altor forme de asociere, registre gestionate în prezent în cadrul procedurilor prevăzute de legislația în vigoare.

Dezbaterea publică, pe 4 noiembrie

Persoanele și organizațiile interesate să participe la dezbaterea organizată de AEP se pot înscrie prin e-mail, la adresele relatii.publice@roaep.ro și legislatie@roaep.ro.

Proiectul integral al Legii partidelor politice este disponibil AICI.

De la consacrarea constituțională la modernizarea procesului electoral

Autoritatea Electorală Permanentă își are originea instituțională în revizuirea Constituției României din 2003, când, la 29 octombrie, a fost adoptată legea de revizuire prin care AEP a fost introdusă în arhitectura constituțională a statului. Data de 29 octombrie a devenit ulterior Ziua Autorității Electorale Permanente, instituită oficial în 2019.

În primii ani de activitate, instituția a avut un rol mai restrâns, însă atribuțiile sale s-au extins treptat, pe măsură ce legislația electorală a fost modificată și au crescut cerințele privind organizarea, supravegherea și transparența alegerilor. AEP a devenit un actor specializat în managementul electoral, cu responsabilități care includ sprijinirea organizării alegerilor și referendumurilor, administrarea Registrului electoral și controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.
 
Un moment important în modernizarea activității instituției a fost anul 2013, când Registrul electoral a devenit operațional. În 2016, la alegerile locale, a fost utilizat pentru prima dată Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), un instrument destinat monitorizării participării la vot și prevenirii votului ilegal. În același an a fost constituit Corpul experților electorali, o evidență permanentă a persoanelor care pot ocupa funcții de președinți sau locțiitori ai birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Procesul de digitalizare a continuat în anii următori. În 2020, au fost implementate soluții bazate pe tehnologia blockchain pentru sistemele SIMPV și SICPV, iar în 2021 a devenit operațională aplicația Registrului partidelor politice.

Adrian Țuțuianu, președintele AEP din noiembrie 2025

Adrian Țuțuianu a fost numit în funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) în noiembrie 2025. Acesta își depusese candidatura cu două zile înainte, după ce demisionase din Partidul Social Democrat (PSD), întrucât funcția de președinte al AEP este incompatibilă cu apartenența la un partid politic.

Anterior numirii la conducerea AEP, Adrian Țuțuianu fusese secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, funcție în care fusese numit la 1 august 2025. Din septembrie 2022, ocupase funcția de secretar general adjunct al Guvernului.

Studii juridice și activitate universitară

Potrivit CV-ului, Adrian Țuțuianu s-a născut la 1 august 1965, în localitatea Malu cu Flori, județul Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, unde a obținut licența în Drept economic și administrativ, în 1988, și în Științe juridice, în 1993. În 2004, a finalizat un master în Managementul Afacerilor Publice Europene, la Institutul Național de Administrație, iar în 2006 a obținut titlul de doctor în Drept comercial la Facultatea de Drept a Universității din București. În 2010, a absolvit Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”.

Țuțuianu desfășoară și activitate universitară. Din anul 2000, a predat la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității „Valahia” din Târgoviște, unde a activat ca lector, apoi ca conferențiar universitar.

De la administrația locală la Parlament

În perioada 1990-1995, Adrian Țuțuianu a lucrat în cadrul Prefecturii Dâmbovița, ocupând mai multe funcții în administrația publică și în structurile juridice. Ulterior, a activat în mediul privat, iar între 1999 și 2012 a profesat ca avocat în Baroul Dâmbovița. A fost, de asemenea, practician în reorganizare și lichidare judiciară și mediator, activități din care s-a suspendat în 2012.

A intrat în politică în 1998, când a devenit membru al PSD. A ocupat funcții de conducere în organizația județeană a partidului, inclusiv pe cea de președinte al PSD Dâmbovița, începând din 2012. În noiembrie 2018, a fost exclus din partid, iar în ianuarie 2019 s-a alăturat formațiunii Pro România, din care a făcut parte până în septembrie 2022.

În administrația locală, a fost consilier județean în Dâmbovița între 2004 și 2008. În urma alegerilor locale din 2012, a devenit președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, fiind reales în 2016. A ocupat această funcție până în decembrie 2016.

Activitatea parlamentară și funcțiile guvernamentale

Adrian Țuțuianu a fost ales senator de Dâmbovița în 2008 și a revenit în Senat după alegerile parlamentare din 2016. În legislatura 2016-2020, a deținut mai multe funcții în conducerea Senatului, inclusiv pe cele de secretar, chestor și vicepreședinte. A fost implicat și în activitatea unor comisii parlamentare, între care comisia pentru controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

În 2017, a fost ministru al Apărării Naționale în Guvernul condus de Mihai Tudose, în perioada 29 iunie-6 septembrie. Ulterior, în septembrie 2022, a fost numit secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, funcție pe care a ocupat-o și în guvernele ulterioare, înainte de numirea sa ca secretar de stat în august 2025.