Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Un fost procuror din Constanța, printre propunerile pentru noul „SS“ al magistraților!
Un fost procuror din Constanța, printre propunerile pentru noul „SS“ al magistraților!
21 Jan, 2023 15:57
21 Jan, 2023 15:57
21 Jan, 2023 15:57
ZIUA de Constanta
4640
Marime text
4640
Marime text
- Printre propunerile înaintate procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României se numără și magistratul Cristina Mastacan, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în prezent procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
- Foarte interesant, potrivit hotărârii Plenului CSM, o parte dintre anchetatorii care inițial își exprimaseră opțiunea în sensul desfășurării anchetelor vizându-i pe judecători sau pe procurori și-au retras ulterior această opțiune.
- Cu toate acestea, Plenul CSM a mers mai departe cu propunerile, arătând în motivarea deciziei luate că opțiunea nu ar constitui un element obligatoriu pentru formularea procurorii de către CSM.
Mai mulți procurori au fost propuși de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii procurorului general al României pentru a efectua anchetele vizându-i pe ceilalți magistrați, judecători s-au procurori, după desființarea oficială a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cunoscută drept Secția Specială (SS) a magistraților.
Printre propunerile înaintate procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României se numără și magistratul Cristina Mastacan, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în prezent procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Foarte interesant, potrivit hotărârii Plenului CSM, o parte dintre anchetatorii care inițial își exprimaseră opțiunea în sensul desfășurării anchetelor vizându-i pe judecători sau pe procurori și-au retras ulterior această opțiune.
Cu toate acestea, Plenul CSM a mers mai departe cu propunerile, arătând în motivarea deciziei luate că opțiunea nu ar constitui un element obligatoriu pentru formularea procurorii de către CSM.
„Depunerea opțiunii nu constituie un element sine qua non“
„Plenul apreciază că depunerea opțiunii nu constituie un element sine qua non pentru desemnarea procurorilor în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) din lege, aceasta nefiind prevăzută printre condițiile expres și limitativ menționate“, se arată în motivarea hotărârii.
De asemenea, Plenul a mai precizat că „de altfel, legea prevede la art. 4 alin. (4) și (5), respectiv la art. 5 alin. (2) și (3), că, în vederea formulării propunerii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, este verificată doar îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) din același act normativ, fără a se face vreo referire la verificarea existenței unei opțiuni în acest sens“.
Se precizează, totodată, că „dacă s-ar aprecia că existența opțiunii constituie un element obligatoriu pentru formularea propunerii de către Consiliul Superior al Magistraturii și, ulterior, pentru desemnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar putea ajunge în situația în care, neexistând nicio opțiune în acest sens ori fiind formulat un număr insuficient de opțiuni, să nu poată fi desemnați procurori care să efectueze urmărirea penală în cauzele reglementate prin Legea nr. 49/2022“.
În aceste condiții, au fost înaintate către procurorul general propunerile privind desemnarea procurorilor pentru „noul SS“.
Este vorba despre magistrații Valușa Ilona Panica, procuror în cadrul PÎCCJ, Cristina Mastacan, fost procuror al Parchetului Tribunalului Constanța, ulterior procuror al Parchetului Curții de Apel București, Daniel Cătălin Mitric, procuror al PCA Suceava, dar și Alina Veronica Lupu, procuror șef Secție Urmărire Penală la PCA Bacău.
În continuare, au mai fost propuși magistrații Carmen Mihaela Olaru, procuror PCA Piteși (cu decret de pensionare începând cu data de 5 decembrie 2022), Cătălin Marcel Ivan, procuror general adjunct al PCA Târgu Mureș, Constantin Adrian Grecu, procuror PCA Timișoara, Irina Mogoș, procuror PCA Galați și Oana Raluca Peltechi, procuror PCA București.
Hotărârea Plenului CSM privind transmiterea propunerilor a fost luată cu câte 12 voturi DA (pentru magistrații Valușa Ilona Panica și Oana Raluca Peltechi), respectiv 13 voturi DA, patru nule (cinci nule în cazul magistratului Oana Raluca Peltechi, respectiv trei nule în cazul magistratului Valușa Ilona Panica) și două voturi nu, în cazul magistratului Valușa Ilona Panica.
Amintim, la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța sunt trei magistrați care au preluat dosarele deja existente la SIIJ vizând judecători ai Tribunalelor Constanţa şi Tulcea, ai Judecătoriilor Constanţa şi Tulcea, dar şi ai celorlalte judecătorii din Dobrogea, precum şi faţă de procurori ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
De asemenea, aceștia au și competența de a-i ancheta pe magistrații dobrogeni, în noi dosare.
Cei trei magistrați sunt Laurenţiu Bratosin - fost procuror şef al DIICOT Constanţa, Cornelia Dumitrescu - fost procuror DIICOT Constanţa, dar şi Vasile Drăghici, şeful Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în prezent toţi magistraţii desfăşurându-şi activitatea la PCA Constanţa.
Surse documentare: Consiliul Superior al Magistraturii, Legea 49/2022, surse judiciare
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Cu 17 „DA“-uri de la colegi!
Trei procurori din Constanța vor prelua anchetele Secției Speciale care vizează judecătorii şi procurorii din Dobrogea! (DOCUMENT)
Printre propunerile înaintate procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României se numără și magistratul Cristina Mastacan, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în prezent procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Foarte interesant, potrivit hotărârii Plenului CSM, o parte dintre anchetatorii care inițial își exprimaseră opțiunea în sensul desfășurării anchetelor vizându-i pe judecători sau pe procurori și-au retras ulterior această opțiune.
Cu toate acestea, Plenul CSM a mers mai departe cu propunerile, arătând în motivarea deciziei luate că opțiunea nu ar constitui un element obligatoriu pentru formularea procurorii de către CSM.
„Depunerea opțiunii nu constituie un element sine qua non“
„Plenul apreciază că depunerea opțiunii nu constituie un element sine qua non pentru desemnarea procurorilor în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) din lege, aceasta nefiind prevăzută printre condițiile expres și limitativ menționate“, se arată în motivarea hotărârii.
De asemenea, Plenul a mai precizat că „de altfel, legea prevede la art. 4 alin. (4) și (5), respectiv la art. 5 alin. (2) și (3), că, în vederea formulării propunerii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, este verificată doar îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) din același act normativ, fără a se face vreo referire la verificarea existenței unei opțiuni în acest sens“.
Se precizează, totodată, că „dacă s-ar aprecia că existența opțiunii constituie un element obligatoriu pentru formularea propunerii de către Consiliul Superior al Magistraturii și, ulterior, pentru desemnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar putea ajunge în situația în care, neexistând nicio opțiune în acest sens ori fiind formulat un număr insuficient de opțiuni, să nu poată fi desemnați procurori care să efectueze urmărirea penală în cauzele reglementate prin Legea nr. 49/2022“.
În aceste condiții, au fost înaintate către procurorul general propunerile privind desemnarea procurorilor pentru „noul SS“.
Este vorba despre magistrații Valușa Ilona Panica, procuror în cadrul PÎCCJ, Cristina Mastacan, fost procuror al Parchetului Tribunalului Constanța, ulterior procuror al Parchetului Curții de Apel București, Daniel Cătălin Mitric, procuror al PCA Suceava, dar și Alina Veronica Lupu, procuror șef Secție Urmărire Penală la PCA Bacău.
În continuare, au mai fost propuși magistrații Carmen Mihaela Olaru, procuror PCA Piteși (cu decret de pensionare începând cu data de 5 decembrie 2022), Cătălin Marcel Ivan, procuror general adjunct al PCA Târgu Mureș, Constantin Adrian Grecu, procuror PCA Timișoara, Irina Mogoș, procuror PCA Galați și Oana Raluca Peltechi, procuror PCA București.
Hotărârea Plenului CSM privind transmiterea propunerilor a fost luată cu câte 12 voturi DA (pentru magistrații Valușa Ilona Panica și Oana Raluca Peltechi), respectiv 13 voturi DA, patru nule (cinci nule în cazul magistratului Oana Raluca Peltechi, respectiv trei nule în cazul magistratului Valușa Ilona Panica) și două voturi nu, în cazul magistratului Valușa Ilona Panica.
Amintim, la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța sunt trei magistrați care au preluat dosarele deja existente la SIIJ vizând judecători ai Tribunalelor Constanţa şi Tulcea, ai Judecătoriilor Constanţa şi Tulcea, dar şi ai celorlalte judecătorii din Dobrogea, precum şi faţă de procurori ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
De asemenea, aceștia au și competența de a-i ancheta pe magistrații dobrogeni, în noi dosare.
Cei trei magistrați sunt Laurenţiu Bratosin - fost procuror şef al DIICOT Constanţa, Cornelia Dumitrescu - fost procuror DIICOT Constanţa, dar şi Vasile Drăghici, şeful Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în prezent toţi magistraţii desfăşurându-şi activitatea la PCA Constanţa.
Surse documentare: Consiliul Superior al Magistraturii, Legea 49/2022, surse judiciare
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Cu 17 „DA“-uri de la colegi!
Trei procurori din Constanța vor prelua anchetele Secției Speciale care vizează judecătorii şi procurorii din Dobrogea! (DOCUMENT)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
