CSM, după decizia CEDO în cauza Pușcașu și alții împotriva României - „Statul trebuie să respecte hotărârile judecătorești definitive”

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția că dificultățile bugetare nu pot justifica neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, chiar dacă plata creanțelor poate fi eșalonată în condiții excepționale.

Reacția CSM vine în contextul deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Pușcașu și alții împotriva României, instituția subliniind că nerespectarea termenelor de plată stabilite de Guvern reprezintă o problemă distinctă și solicitând un cadru legislativ mai clar și mai predictibil pentru a preveni noi litigii salariale.

Comunicatul integral CSM:

În contextul deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Pușcașu și alții împotriva României, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în cadrul procedurii, Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a invocat posibilitatea eșalonării plății acestora, în considerarea dificultăților bugetare.
 
În aplicarea unei jurisprudențe constante, Curtea Europeană a reafirmat că statul nu poate invoca lipsa resurselor financiare pentru a refuza executarea hotărârilor judecătorești, dar că, în circumstanțe excepționale, inclusiv în situații economice și bugetare deosebit de dificile, poate adopta măsuri de eșalonare a plăților, cu respectarea unui just echilibru între interesele generale și drepturile creditorilor.
 
Posibilitatea eșalonării nu înlătură însă obligația executării. Odată stabilit un calendar de plată, autoritățile au obligația de a-l respecta. Tocmai nerespectarea de către Guvern a obligațiilor de plată devenite scadente, potrivit propriilor acte normative de eșalonare, a constituit obiectul litigiului soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 octombrie 2026. Cele două cauze privesc, așadar, chestiuni juridice distincte.
 
Totodată, Consiliul atrage atenția că numeroasele litigii salariale din sectorul public, inclusiv cele privind magistrații, au fost generate de deficiențele unui cadru legislativ insuficient de clar, coerent și predictibil, care a permis interpretări divergente și tratamente diferențiate. În acest context, Consiliul invită autoritățile legislative și executive la consultări pentru elaborarea unui cadru normativ stabil, neechivoc și nediscriminatoriu, care să elimine cauzele acestor litigii și să prevină apariția altora în viitor.

 
Respectarea hotărârilor judecătorești nu este o chestiune de oportunitate bugetară, ci o obligație juridică fundamentală a statului, a cărei îndeplinire trebuie asigurată inclusiv atunci când, în condițiile permise de Convenție, executarea este eșalonată.
 
 


Citește și:
Rezultatele primei probe au fost afișateMai puțin de un sfert dintre candidații la INM și în magistratură merg mai departe în etapa scrisă