Procesul dintre Comuna Crucea și fostul primar Gheorghe Frigioi, la Curtea de Apel. Cine a câștigat în primă instanță

• În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins acțiunea deschisă de Comuna Crucea și Primarul Comunei Crucea, ca nefondată.

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat apelul declarat de Comuna Crucea și Primarul Comunei Crucea în procesul deschis fostului primar, Gheorghe Frigioi.


Cazul are indicativul 8244/118/2020 și a fost deschis inițial la Tribunalul Constanța, la data de 23 decembrie 2020, obiectul dosarului fiind o acțiune în răspundere patrimonială.


Părți în cauză sunt Comuna Crucea prin Primar și Primarul Comunei Crucea, în calitate de reclamanți, și Frigioi Gheorghe, fostul primar, în calitate de pârât.


În primă instanță, prin Hotărârea 2909/2023, Tribunalul Constanța, Secția I Civilă, a decis respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată formulată de Comuna Crucea și Primarul Comunei Crucea.


Acum, dosarul a ajuns la Curtea de Apel, după ce cele două entități au declarat apel împotriva primei hotărâri.


În motivarea Hotărârii 2909/2023, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „nu poate fi reţinut aspectul în sensul că primarul ar răspunde patrimonial pentru orice prejudicii produse bugetului unităţii administrativ-teritoriale «indiferent de atribuţiile persoanelor din subordine» (a acestuia), întrucât aceasta este de natură a contraveni caracterului personal şi condiţionat de vinovăţie al răspunderii contractuale, inclusiv a speciei acesteia: răspunderea patrimonială, în sensul că acest tip de răspundere juridică poate fi angajat exclusiv în ipoteza săvârşirii, cu vinovăţie, de către salariat, în speţă, de către primar, a unei fapte ilicite proprii cauzatoare de prejudicii unităţii administrativ-teritoriale, fiind de natură a fundamenta – fără o bază legală în acest sens – teza unei răspunderi obiective a primarului pentru buna funcţionare a serviciilor din subordinea sa, independent de conduita acestuia“.


De asemenea, judecătorii au explicat că „primarul poate răspunde, eventual, pentru omisiunea de a nominaliza vreun salariat din cadrul aparatului său de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor, pentru omisiunea de a realiza un control al modului de îndeplinire a acestei activităţi de către subordonaţi ori pentru că nu ar fi luat măsuri de angajare a răspunderii patrimoniale sau, după caz, a celei materiale, ulterior, civile a personalului contractual ori, după caz, a funcţionarilor publici cu atribuţii în această materie, or, reclamanţii nu au afirmat, prin cererea introductivă de instanţă, în motivarea în fapt a acesteia, asemenea pretinse omisiuni în sarcina pârâtului, în vederea angajării răspunderii patrimoniale a acestuia“.


„În caz contrar, dacă s-ar aprecia că primarul răspunde pentru neîndeplinirea oricărei atribuţii de către unul dintre salariaţii (personal contractual sau funcţionar public) din subordinea acestuia (din cadrul aparatului său de specialitate), chiar şi în situaţia în care, în concret, acesta nu a săvârşit vreo faptă comisivă sau omisivă ilicită care să se înscrie, alături de fapta subordonatului său, în lanţul cauzal de producere a prejudiciului în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, s-ar institui, în contra dispoziţiilor art. 254 din Codul muncii, aplicabile şi primarului, în acord cu dezlegările jurisdicţionale obligatorii din cuprinsul deciziei în interesul legii nr. 16/2016, o răspundere obiectivă - necondiţionată de vinovăţie şi de săvârşirea unei fapte ilicite proprii - în sarcina acestuia, or, o atare construcţie juridică nu poate fi primită, întrucât este lipsită de fundament legal“, au conchis judecătorii de la Tribunal.


Acum, rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel în cauză.


Dosarul a fost înregistrat joi, 25 ianuarie 2024, pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel și urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată și a se stabili data primei înfățișări în judecarea apelului.


Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și:

Licitații Constanța
Asfalt Dobrogea SRL, contract de peste 1,24 de milioane de euro pentru asfaltări în Siriu, comuna Crucea (DOCUMENT)