Numiri în fruntea PICCJ, DNA și DIICOT Cine sunt și de unde vin procurorii numiți de președintele Nicușor Dan la conducerea marilor parchete din România

Nicușor Dan a anunțat miercuri, 08 aprilie 2026, că a semnat numirile la conducerile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
 
Mai precis, președintele României a dat aviz favorabil propunerilor înaintate președintelui de către ministrul Justiției, Radu Marinescu.
 
Astfel, Cristina Chiriac a fost numită procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Ioan-Viorel Cerbu va ocupa funcția de procuror-șef al DNA, în timp ce Codrin-Horațiu Miron va fi procuror-șef DIICOT.
 
Au fost numiți în funcții și Marius Voineag, fost șef DIICOT, care va fi noul procuror general adjunct al PÎCCJ și Alex Florența, fostul procuror general al PÎCCJ, va fi procuror-șef adjunct al DIICOT.
 

Singura propunere respinsă a fost cea a procurorului Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.
 
Cine este procurorul Cristina Chiriac
 
Potrivit informațiilor oferite în cadrul unui interviu, Cristina Chiriac este procuror cu 17 ani vechime în magistratură.

 
În anul 2010 a absolvit Institutul Național al Magistraturii, iar în perioada 2010 – 2015 a funcționat ca procuror în cadrul parchetelor de pe lângă Judecătoriile Bârlad și Vaslui.
 
La începutul anului 2015, a fost delegată la DIICOT, Biroul Teritorial Vaslui, iar începând cu luna august anul 2015, a fost delegată la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași.
 
Înainte de numirea în funcția de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție a deținut funcția de procuror-șef, în cadrul DNA Iași, funcție pe care a îndeplinit-o de la începutul anului 2022.
 
”În activitatea mea de procuror, atât cu funcție de execuție cât și cu funcție de conducere, am instrumentat toate tipurile de cauze, în special, cele date în competența DNA, având în vedere că am o experiență de aproape 11 ani”, a declarat Cristina Chiriac, la primul interviu pentru susținerea candidaturii pentru funcția de procuror general.
 

Cine este magistratul Ioan-Viorel Cerbu
 
Potrivit informațiilor oferite în cadrul interviului oferit pentru ocuparea funcției de procuror-șef al DNA , a prcizat că a debutat în profesia de procuror, la sfârșitul anului 1996, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, iar după definitivarea în profesie, a activat succesiv la parchetele de pe lângă Tribunalul București, Curtea de Apel București și apoi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casție și Justiție.
 
„În etapa de debut la Parchetul General am fost repartizat la Secția Judiciară, astfel că o perioadă de timp am fost procuror pledant la Înalta Curte de Casație și Justiție, apoi am fost repartizat la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, cum se numea atunci, pentru ca începând cu octombrie 2000 să fiu numit alături de alți 10-12 procurori în cadrul Secției de Combatere a Criminalității Organizate și Anticorupție care a început să funcționeze la acea dată.
 
Începând cu anul 2004, pentru o perioadă de aproximativ 10 ani, am fost procuror în cadrul DNA, secția de Combatere a Corupției, unde am ocupat funcții de șef birou și apoi procuror-șef adjunct secție.
 
La sfârșitul anului 2013, m-am alăturat colegilor din DIICOT și am îndeplinit funcțiile de procuror-șef serviciu, și, apoi, din 2017, când s-a reorganizat DIICOT, am ocupat funcția de procuror-șef, Secția de Combatere a Traficului de Droguri.
 
În 2019, am îndeplinit, vreo 3 ani, mandatul de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, este cel mai mare parchet de pe lângă curte de apel din țară.
 
La finalizarea mandatului, am revenit, pentru o scurtă perioadă de timp, la DIICOT, Secția de Combatere a Traficului de Droguri, pentru ca începând cu vara anului 2023 să mă alătur echipei procurorului-șef al DNA, mai întâi în calitatea de consilier, apoi am primit în coordonare Serviciul Tehnic și, prin delegare, apoi numit, procuror-șef al Serviciului Tehnic, iar de la sfârșitul lunii martie, anul trecut, dețin prin delegare funcția de procuror-șef adjunct al Direcției.    
 
Aș vrea să menționez că în peste 29 de ani de carieră în profesia de procuror am interferat cu segmentul de criminalitate organizată și cel asociat corupției”, a declarat magistratul.
 
Cine este magistratul Codrin-Horațiu Miron   
 
Potrivit informațiilor oferite de Codrin-Horațiu Miron în cadrul interviului pentru susținerea candidaturii pentru funcția de procuror-șef la DIICOT, magistratul a afirmat că a terminat Facultatea de Drept în anul 1996, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și în decembrie 1996, a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.
 
„Mi-am desfășurat activitatea timp de 8 ani în această structură și m-am specializat în infracțiuni economico-financiare, după care, imediat după înființarea DIICOT, în anul 2004-2005, am venit în această structură specializată de parchet, unde mi-am desfășurat activitatea în funcție de execuție, în perioada 2005-2016, investigând tot spectrul de infracțiuni de criminalitate organizată din competența materială a DIICOT.
 
În anul 2016, am preluat funcția de conducere, în cadrul DIICOT, Biroul Teritorial Arad, pe care am exercitat-o timp de 6 ani – două mandate succesive, iar în anul 2022, am promovat în funcția de procuror-șef a Serviciului Teritorial Timișoara. Am încheiat primul mandat în anul 2026. În 10 februarie, am fost reinvestit în al doilea mandat la conducerea acestui serviciu.
 
Am fost ales de două ori, în anii 2023 și 2026, în colegiul de conducere al DIICOT România, prin votul Adunării Generale a procurorilor DIICOT.
 
În paralel, am desfășurat și activități didactice în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Institutul Național al Magistraturii București”, a declarat magistratul.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Deputatul USR Stelian Ion, atac frontal la Nicușor Dan după numirile de la șefia parchetelor. „O mare greșeală care ne va afecta pe toți. Nu îl mai susțin”