„Navele expuse fac cinste orașului“ Tribunalul Constanța explică de ce Asociația Comandanților de Navă nu poate salva vaporașele de la intrarea în oraș (MOTIVARE)

• Asociația Comandanților de Navă din România a susținut în proces, printre altele, că „navele expuse fac cinste oraşului, cu atât mai mult cu cât este un oraș turistic și oraș port la Marea Neagră“.
• La momentul înregistrării acțiunii la Tribunal, Marius Cristian Țuțuianu, președintele Asociației Comandanților, a declarat pentru ZIUA de Constanța că pe această cale, asociația încearcă să obțină date și informații privind modalitatea prin care s-a decis starea de degradare a vaporașelor și prin care s-a decis casarea acestor nave.
• Judecătorii Tribunalului, totuși, au spus că Asociația „a acţionat cu încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, căci ea nu a acţionat pentru îmbunătăţirea situaţiei comandanţilor români şi integrarea lor socială şi profesională în ţară şi în străinătate, ci într-un alt scop, mascând o acţiune în contenciosul administrativ obiectiv“.
• Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel, unde urmează să se stabilească data judecării recursului.

Asociația Comandanților de Navă din România s-a judecat cu Consiliul Local Constanța pentru anularea hotărârii de casare a vaporașelor situate la intrările în oraș, cunoscute drept „vaporașele lui Mazăre“, cele cinci vedete maritime fiind instalate în timpul administrației Radu Mazăre.


Tribunalul Constanța a respins, în primă instanță, acțiunea comandanților, motivând că asociația nu avea calitatea procesuală cerută de lege.



„Navele expuse fac cinste oraşului, cu atât mai mult cu cât este un oraș turistic și oraș port la Marea Neagră“, a susținut în proces, printre altele, Asociația Comandanților de Navă din România.



Judecătorii Tribunalului, totuși, au spus că Asociația „a acţionat cu încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, căci ea nu a acţionat pentru îmbunătăţirea situaţiei comandanţilor români şi integrarea lor socială şi profesională în ţară şi în străinătate, ci într-un alt scop, mascând o acţiune în contenciosul administrativ obiectiv“.



Fragmentele fac parte din Hotărârea 432/2023 a Tribunalului Constanța, recent atacată la Curtea de Apel Constanța, în recurs, de către Asociația Comandanților de Navă din România, în dosarul 6729/118/2022.



Amintim, la momentul înregistrării acțiunii la Tribunal, Marius Cristian Țuțuianu, președintele Asociației Comandanților, a declarat pentru ZIUA de Constanța că pe această cale, asociația încearcă să obțină date și informații privind modalitatea prin care s-a decis starea de degradare a vaporașelor și prin care s-a decis casarea acestor nave.



„În cauză nu s-a efectuat nicio expertiză“



În hotărârea Tribunalului, se arată asociația a cerut anularea hotărârii consiliului local, considerând „că nu se justifică trecerea acestor bunuri în domeniul privat cu scopul de a fi casate, deoarece în cauză nu s-a efectuat nicio expertiză de către experţi de specialitate, din care să rezulte că aceste nave nu mai pot fi reabilitate, nu mai pot fi expuse în continuare, reprezentând un real pericol pentru oameni“.



De asemenea, asociația a precizat în proces „că navele sunt foarte bine ancorate în pământ, scoaterea lor necesitând lucrări de anvergură, care ar deteriora terenul pe care sunt amplasate. A menţionat că aceste nave pot fi consolidate, conservate, fără a fi înlăturate din locul în care se află“.



Conform judecătorilor, „reclamanta (nr., Asociația Comandanților de Navă din România) a susţinut faptul că navele sunt într-o stare foarte bună, acest lucru fiind vizibil cu ochiul liber. Nu sunt degradate, nu sunt dezintegrate, ci se prezintă foarte bine, cel puţin vizibil. A învederat faptul că navele expuse fac cinste oraşului, cu atât mai mult cu cât este un oraș turistic și oraș port la Marea Neagră“.



De asemenea, comandanții de navă au spus că „decizia de înlăturare a acestor nave maritime militare contravine interesului de conservare a identităţii comunităţii locale, mai ales pentru cei circa 20.000 de navigatori locuitori ai oraşului Constanţa, care oricum sunt deficitari în reprezentativitate de imagine prin penuria de monumente/obective culturale sau turistice dedicate acestei bresle“.



Au mai susținut comandanții în proces că „existenţa unui raport în acest sens este fundamentală pentru a se prezenta o imagine obiectivă despre condiţia reală a acestor nave“.



„În toată lumea civilizată, oraşele maritime au conservat şi reprodus nave“



În plus, conform judecătorilor, „s-a apreciat că întreţinerea unei nave, dacă este realizată după un plan stabilit, este uşor de realizat, implică costuri rezonabile (mai ales în condiţiile corelării acestor costuri cu importanţa simbolisticii) şi poate contribui la conservarea unui astfel de bun ani la rând“.



„Reclamanta a precizat că ultimele lucrări de mentenanţă a acestor simboluri locale au fost realizate prin munca voluntarilor şi a sponsorizării realizate de o fabrică de vopseluri. A arătat că în toată lumea civilizată, oraşele maritime au conservat şi reprodus nave sau au creat opere cu specific naval pentru a-şi arăta apartenenţa la mare“, se mai arată în hotărârea instanței.



Asociația „nu a acţionat pentru îmbunătăţirea situaţiei comandanţilor“



Totuși, toate aceste argumente nu au mai fost analizate propriu-zis, instanța respingând acțiunea prin prisma excepției lipsei calității procesuale active a Asociației Comandanților de Navă din România.



Cu alte cuvinte, judecătorii au apreciat că asociația nu avea calitatea cerută de lege să deschidă procesul.



Judecătorii au spus astfel că „se observă că nici scopul direct al asociaţiei şi nici obiectivele acesteia nu vizează acţiuni prin care să apere interesul public din perspectiva modului în care este gestionat patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, aşa cum este cazul în privinţa hotărârii de consiliu local contestate, prin care s-a dispus trecerea unor bunuri (nave expuse în diverse locuri din oraş) din domeniul public în cel privat, s-a aprobat încetarea uzului/interesului public cu privire la aceste bunuri şi s-a stabilit că ele vor fi scoase din funcţiune, casate şi valorificate conform prevederilor legale“.



Potrivit instanței, „scopul Asociaţiei este acela de a reprezenta interesele comandanţilor de navă, însă nu în orice domeniu ci doar în cel care are legătură cu obiectivul Asociaţiei, respectiv îmbunătăţirea situaţiei comandanţilor români şi integrarea lor socială şi profesională în ţară şi în străinătate, obiectiv ce nu are nicio legătură cu hotărârea de trecere în domeniul privat al unităţii administrativ teritoriale a unor bunuri mobile, în sensul că nici atingerea şi nici neatingerea acestui obiectiv nu este condiţionată de menţinerea sau nu a hotărârii de consiliul local contestată“.



„În concluzie, instanţa reţine că principiul specialităţii de folosinţă al unei asociaţii, aşa cum este şi Asociaţia Comandanţilor de Navă din România, permite acesteia să acţioneze, deci să-şi exercite drepturile, doar dacă o asemenea acţiune corespunde scopului ei statutar de activitate, situaţie ce nu este incidentă în cauză, unde reclamanta a acţionat cu cu încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, căci ea nu a acţionat pentru îmbunătăţirea situaţiei comandanţilor români şi integrarea lor socială şi profesională în ţară şi în străinătate, ci într-un alt scop, mascând o acţiune în contenciosul administrativ obiectiv“, se arată în motivarea deciziei.



„Față de cele anterior reţinute“, au spus judecătorii, „instanţa apreciază că reclamanta Asociaţia Comandanţilor de Navă din România nu are calitate procesuală activă şi nu poate formula prezenta acţiune prin care să invoce vătămarea unui interes legitim public, câtă vreme invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat al acesteia, iar un asemenea interes privat nu poate fi justificat, din moment ce scopul direct şi obiectivele asociaţiei, aşa cum reies din statut, nu o îndreptăţesc la formularea unei asemenea acţiuni“.



Decizia judecătorilor de la Tribunal a fost deja atacată în recurs de către comandanții de navă, iar acum Curtea de Apel Constanța urmează să stabilească data primei înfățișări pentru judecarea căii de atac.



Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro



PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și

Proces pe vaporașele de la intrarea din Constanța! Judecătorii deschid azi dosarul