Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:39 20 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Momente decisive pentru Justiţia din România! Revine în atenţie celebra OUG 13. Ce s-a decis la Constanţa

ro

19 Oct, 2018 00:00 712 Marime text
Sistemul judiciar din România trece, în această perioadă, prin momente decisive! Recent, în Monitorul Oficial al României, Partea I numărul 874 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă numărul 92/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.
 
Actul normativ stabileşte printre altele, că, pentru a fi promovaţi la PÎCCJ, „procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”.
 
De asemenea, Ordonanţa de Urgenţă numărul 92/2018 mai prevede că procurorul general, şefii DNA şi DIICOT, prim-adjuncţii şi adjuncţii acestora, precum şi şefii de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a CSM, dintre procurorii cu o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, stabileşte actul normativ.
 
Este posibil ca schimbările din sistemul judiciar din România să nu se oprească aici. Potrivit unor surse judiciare, în perioada următoare, judecătorii din Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României vor stabili primul termen în dosarul în care se cere anularea Ordonanţei nr. 14., care a abrogat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală.
 
Iniţial, dosarul s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, instanţă care a respins cererea de anulare a celebrei Ordonanţei nr. 14. Oricare va fi decizia ÎCCJ, aceasta va fi definitivă.
 
Nu este de omis faptul că OUG 13/2017 prevedea, printre altele, că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă“.
 
Tot OUG 13/2017 mai prevedea că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă“.
 
Amintim că, în contextul OUG 13, în numeroase judeţe din România, sute de mii de cetăţeni au protestat de-a lungul mai multor zile. În urma unei analize specifice, Direcţia Naţională Anticorupţie a informat că „prevederile Ordonanţei de Urgenţă“, dacă aceasta intră în vigoare, „favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracţiunilor de corupţie“.
 
„În plus“, mai arată DNA, „de aceste prevederi vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu“.
 
„Prevederile care produc impactul cel mai mare se referă la: introducerea pragului cantitativ pentru prejudiciu - 200.000 de lei - prag sub care orice faptă de abuz în serviciu nu mai poate fi investigată (limita acestui prag a fost stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate); scăderea termenului de prescriere a faptelor la cinci ani ca urmare a reducerii sancţiunilor pentru abuzul în serviciu (pedeapsa scade nejustificat de mult, de la maximum şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea).
 
Prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia «dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative», sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale) abilitaţi să emită, să aprobe sau să adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor“, mai arată DNA.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii