Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:42 16 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Judecătorii din Tulcea au încetat procesul în cazul fostelor angajate CEC Bank acuzate de delapidare

ro

13 Jun, 2024 10:48 530 Marime text


Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa au dispus trimiterea în judecată a două foste angajate ale CEC Bank, acestea fiind suspectate de gestiune frauduloasă, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual, delapidare, abuz în serviciu și uz de fals. Cauza a fost formată ca urmare a plângerilor formulate de unii clienți ai CEC Bank care au reclamat dispariția unor sume de bani din conturi, și a investigațiilor preliminarii ale bancii.
 
Recent, Judecătoria Măcin a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale și a admis în parte acţiunile părţilor civile.
 
În dosar au fost trimise în judecată două femei A.V. (ofițer cont CEC) și M. P. (casier supervizor), acestea fiind acuzate de gestiune frauduloasă, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual, delapidare, abuz în serviciu și uz de fals.
 
Prezentul dosar a fost format ca urmare a plângerilor formulate de unii clienți ai CEC Bank care au reclamat dispariția unor sume de bani din conturi, si a investigațiilor preliminarii ale bancii.
 
Una dintre inculpatele din dosar a declarat faptul că în primăvara anului 2011, a aflat de la fiul său, despre faptul că acesta are mari probleme financiare și că avea nevoie de bani, solicitându-i în acest sens ajutorul.

„Lumea interlopă“ 
 
„Inițial a aflat că împrumutase de la persoane pe care ea declară că nu le cunoaște diferite sume de bani care inițial erau de ordinul sutelor de euro. Inculpata a declarat că l-a consiliat psihologic și psihiatric pe fiul acesteia, însă în ciuda acestor eforturi nu a reușit să-l determine să renunțe să mai împrumute bani. Astfel sumele împrumutate au crescut în cuantum de la câteva sute de euro la câteva mii. În ciuda împrumuturilor nefirești de bani ale fiului său, a încercat să îl ajute prin încheierea unui contract de credit pe numele său și al acestuia, în valoare totală de aproximativ 110.000 lei. Din această sumă o parte a achitat unele datorii ale familiei, iar cealaltă parte a fost folosită pentru fiul său care astfel și-a achitat datoriile față de aceste persoane din lumea interlopă. Din câte își poate aduce aminte în afara sumei de cca. 130.000 lei, apreciază că banii împrumutați de fiul său s-au ridicat la cca. 600.000 lei, bani împrumutați către diverși interlopi de fiul său“, se mai arată la dosarul cauzei. 
 
„Viciul jocurilor de noroc“

„În ceea ce-l privește pe fiul său, consideră că acesta avea un nivel de trai normal, nu și-a achiziționat bunuri de mare valoare: bijuterii, autoturisme, nu avea un mod de viață extravagant, însă mai avea în schimb viciul jocurilor de noroc.
Inculpata a mai declarat că toți banii pe care i-a retras în mod fraudulos au fost însușiți de către ea personal, iar în afara datoriilor pe care le-a precizat mai sus nu au fost achitate/achiziționate bunuri de natura imobilelor sau a mobilelor de valoare si nici nu mai detine vreo sumă de bani din suma retrasă fraudulos“, a mai spus femeia magistraților.
 
Conform procurorilor, modalitatea de lucru în ceea ce privește retragerile în mod fraudulos a diferitelor sume de bani a fost următoarea:
 

„În momentul în care una dintre cele două colege ale sale erau plecate din birou, pentru alte activități, și atunci când în sală nu erau clienți, ea mergea la calculator lor și genera operațiunea din sistem, operațiune de retragere sau lichidare. Deoarece a avut biroul apropiat de cel al numitelor (...), a fost atentă la momentul introducerii parolei, a memorat-o și când a fost nevoie a folosit-o pentru a retrage fraudulos banii respectivi. Cele două colege nu aveau la cunoștință de ceea ce făcea ea și nu au contribuit la retragerea în mod fraudulos a acelor sume de bani. După ce operațiunea era inițiată în sistemul informatic al băncii, se deplasa la biroul său, o superviza (finaliza operațiunea) și în măsura în care găsea un moment de neatenție din partea colegelor scotea banii din seiful temporizare și îi introducea în geanta personală. Cu ocazia efectuării operațiunii de retragere, se genera de către sistemul informatic al băncii un Ordin de retragere pe care îl printa și-l semna în fals în numele clientului“, potrivit anchetatorilor. 
 
„O altă situație era aceea în care îi spunea colegei (...) despre faptul că un client cunoscut de ea dorea retragerea unei sume de bani însă nu se afla în agenție, iar ea a fost rugată de respectivul client să îi retragă suma de bani. În acest caz (...) în baza încrederii efectua operațiunea, iar ea ridica banii și urma să îi dea clientului. De-a lungul timpului a efectuat această operațiune și de două ori în aceiași zi. In măsura în care a retras sume mai mari de bani, procedura era ca cea descrisă mai sus. Nu era necesar acordul clientului dar în anul 2014 s-a introdus necesitatea acordului clientului si atunci acel document era semnat în fals de către ea“, se mai arată în cercetarea oamenilor legii.
 
Dosarul a fost trimis spre soluționare Judecătoriei Măcin, instanță care a dispus încetarea procesului penal având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnături privată, uz de fals şi înşelăciune, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.
 
Instanța a admis în parte acţiunile părţilor civile.
 
Decizia Judecătoriei Măcin nu este una definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel Constanța. 

Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Delapidare la Camera Executorilor Judecătorești din Constanţa? Se redeschide urmărirea penală în cazul lui Dumitru Dumbravă
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii