Judecătoare de la CAB amână decizia privind suspendarea a doi judecători CCR

 

• Judecătoarea Olimpiea Creţeanu de la Curtea de Apel Bucureşti a amânat vineri, pentru data de 11 februarie, pronunţarea unei decizii pe cererea depusă de o avocată AUR privind suspendarea din funcţie a doi judecători de la Curtea Constituţională - Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş.
   

Judecătoarea Olimpiea Creţeanu de la Curtea de Apel Bucureşti a amânat vineri, pentru data de 11 februarie, pronunţarea unei decizii pe cererea depusă de o avocată AUR privind suspendarea din funcţie a doi judecători de la Curtea Constituţională - Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş, conform Agerpres.

Este pentru a doua oară când judecătoarea amână luarea unei decizii în acest caz, noul termen fiind stabilit în acceaşi zi în care Curtea Constituţională are programată o nouă şedinţă pentru a dezbate proiectul privind reforma pensiilor speciale.

Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.

Avocata Silvia Uscov a solicitat în instanţă suspendarea executării decretului nr.774/08.07.2025, prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoş ca judecător la CCR, precum şi suspendarea hotărârii Senatului din data de 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.


În esenţă, ea a susţinut în sala de judecată că Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

În cazul lui Mihai Busuioc lucrurile sunt ceva mai clare, în sensul că el are o decizie de la Curtea Constituţională din 1 iulie 2025, prin care s-a stabilit că numirea sa este constituţională, iar deciziile CCR nu pot fi desfiinţate de instanţele de judecată.

Situaţia lui Dacian Cosmin Dragoş, numit la CCR de preşedintele Nicuşor Dan, este mai complicată. Avocata Silvia Uscov susţine că acesta nu îndeplineşte una dintre condiţiile pentru a fi numit în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.


Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.

Însă, spune Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni (perioada octombrie 1998 - februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea Babeş-Bolyai, care, deşi predă materia de Drept, nu constituie învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.

În timpul procesului, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat respingerea contestaţiei depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul preşedintelui Nicuşor Dan privind numirea lui Cosmin Dragoş la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.

De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoş, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o reţea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.


Pe de altă parte, consilierul juridic a arătat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achiziţiilor publice şi Dreptul muncii.

De asemenea, el a lucrat în activităţi conexe ca expert ştiinţific, cercetător ştiinţific şi consilier, fiind unul dintre experţii angajaţi de statul român într-un litigiu internaţional.



Citește și:
Decizie astăzi la Curtea de Apel București privind suspendarea din funcție a doi judecători de la Curtea Constituțională