Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
17:57 22 10 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Horia Constantinescu mai trebuie să aștepte decizia Curții de Apel Constanța în privința mustrării scrise de la ANPC

ro

22 Oct, 2026 17:00 240 Marime text

 
  • Horia Constantinescu, șeful Comisariatului Județean Constanța pentru Protecția Consumatorilor, mai trebuie să aștepte verdictul Curții de Apel Constanța în privința mustrării scrise pe care primit-o pentru că ar fi transformat controalele într-un „spectacol mediatic”
  • În cererea de chemare în judecată înaintată justiției, reclamantul a arătat că ocupă funcție de conducere în cadrul CJPC din anul 2017, iar în perioada februarie-aprilie 2025, sub coordonarea sa, s-au derulat acțiuni intense de control la nivel local, fiind verificate mai multe grădinițe și regia de transport public local CT BUS, aplicându-se sancțiuni contravenționale
  • În urma acestor acțiuni, reclamantul a sesizat Parchetul cu privire la utilizarea fondurilor publice la regia de transport și a demarat o campanie pe rețelele de socializare postând filmări și imagini din timpul controalelor desfășurate
 
Horia Constantinescu, șeful Comisariatului Județean Constanța pentru Protecția Consumatorilor, mai trebuie să aștepte verdictul Curții de Apel Constanța în privința mustrării scrise pe care primit-o pentru că ar fi transformat controalele într-un „spectacol mediatic”. Noul termen a fost fixat pentru 5 noiembrie a.c.
 
Amânarea a fost pronunțată în ședința de astăzi, 22 octombrie 2026.
 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Încheiere. Amână pronunţarea la 05.11.2026. Pronunţată în şedinţă publică azi, 22.10.2026.
Document: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării    22.10.2026”
 
Pe lângă el, și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a declarat recurs.
 
Indiferent de decizia adoptată de instanța superioară, aceasta va fi definitivă.
 
Motivul sancționării lui Horia Constantinescu

 
În cererea de chemare în judecată înaintată justiției, reclamantul a arătat că ocupă funcție de conducere în cadrul CJPC din anul 2017, iar în perioada februarie-aprilie 2025, sub coordonarea sa, s-au derulat acțiuni intense de control la nivel local, fiind verificate mai multe grădinițe și regia de transport public local CT BUS, aplicându-se sancțiuni contravenționale.
 
În urma acestor acțiuni, reclamantul a sesizat Parchetul cu privire la utilizarea fondurilor publice la regia de transport și a demarat o campanie pe rețelele de socializare postând filmări și imagini din timpul controalelor desfășurate.
 
Ca urmare, Primarul Municipiului Constanța a formulat o sesizare către Ministerul Economiei, redirecționată apoi la ANPC, reclamând comportamentul oficialului. Mai departe, ANPC a sesizat Comisia de disciplină, reclamantul fiind mutat temporar și fiindu-i interzisă comunicarea publică, ordine suspendate inițial de instanțe.
 
Ulterior, Agenția Națională de Integritate (ANI) a întocmit un proces-verbal prin care a considerat provizoriu că reclamantul se încadrează în statutul de avertizor, însă ANPC a finalizat procedura disciplinară prin emiterea ordinului de sancționare cu mustrare scrisă, în baza Raportului Comisiei de disciplină nr. 364/24.09.2025.
 

Argumentele pe care își întemeiază acțiunea
 
Horia Constantinescu a expus următoarele motive pentru a-i fi admisă cererea:
  • Nereguli procedurale: Sesizarea primarului a fost sumară, incompletă, nu descria faptele conform normelor legale și a atras în mod artificial competența Comisiei de disciplină, ancheta extinzându-se la fapte nesesizate (lipsa ordinului de serviciu). Raportul comisiei ar fi lipsit de semnătura unui membru și termenele au încălcat principiul celerității.
  • Lipsa abaterii privind ordinul de serviciu: Reclamantul a susținut că, din prisma funcției și a fișei postului, avea obligația de a participa la cel puțin 3 controale pe săptămână și că normele interne (ordinul nr. 1.601/2024) permit comisarilor șefi adjuncți participarea la controale operative fără a fi necesar un ordin de serviciu individual scris. A mai arătat că deficiențele materiale din procesele-verbal au fost completate de comisarii din subordine, nu de el.
  • Dreptul la liberă exprimare și statutul de avertizor: A argumentat că postările pe rețelele de socializare reprezentau o „divulgare publică legală” în baza Legii nr. 361/2022, menită să protejeze sănătatea copiilor și siguranța pasagerilor împotriva unor pericole iminente. Sancțiunea ar fi fost doar un act concertat de răzbunare și represalii din partea autorităților locale și a conducerii ANPC. Ordinul intern (nr. 659/2022) care interzicea comunicarea publică nu ar fi fost publicat în Monitorul Oficial, deci nu îi era opozabil.
 
Apărarea pârâtei
 
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a cerut respingerea acțiunii pe baza următoarelor argumente:
  • Legalitatea procedurii: Sesizarea a fost legal structurată și redirecționată, iar actele administrative au fost semnate și comunicate conform legii.
  • Nerespectarea procedurilor de control: Documentele întocmite în timpul verificărilor la CT Bus și la Grădinița nr. 53 ar fi conținut deficiențe grave (rubrici nebifate, lipsa anexelor foto-video menționate, erori în numărul de pagini), ceea ce risca să ducă la anularea lor în instanță. Deși ceilalți comisari aveau ordine de serviciu colective, reclamantul nu ar fi deținut un ordin de serviciu individual care să-i justifice participarea activă ca agent constatator.
  • Încălcarea normelor de comunicare instituțională: ANPC a apreciat că reclamantul a transformat acțiunile de control într-un „spectacol mediatic” inflamator pe paginile personale de socializare, înainte de finalizarea oficială a documentelor juridice și transmiterea lor către operatori. Prin aceasta, ar fi încălcat obligațiile de confidențialitate, imparțialitate și rezervă prevăzute de Codul Administrativ și de Ordinele Președintelui ANPC (nr. 659/2022 și nr. 478/2023) – ordine pe care chiar reclamantul le semnase pe vremea când conducea instituția.
 
Cum a ieșit ANPC victorioasă în primă instanță
 
Instanța a constatat următoarele puncte-cheie ce au stat la baza respingerii cererii lui Horia Constantinescu:
  • Deficiențele actelor: Deși actele au fost redactate material de comisarii din subordinea reclamantului, cel din urmă le-a semnat în calitate de agent constatator, ceea ce atrăgea obligația legală de a verifica corectitudinea și completitudinea rubricilor. Lipsurile identificate erau reale.
  • Lipsa ordinului de serviciu: Procedura internă (Ordinul nr. 1601/2024) prevede clar că pentru orice activitate de control este necesară emiterea unui ordin de serviciu/delegație individuală de către superiorul ierarhic. Faptul că în fișa postului exista obligația generală de a participa la 3 controale pe săptămână nu îi dădea dreptul să ignore procedura specifică obligatorie.
  • Comunicarea publică: Instanța a subliniat că obligația de confidențialitate și conduită este prevăzută direct în Codul Administrativ (art. 446) și în fișa postului. Normele interne interziceau explicit diseminarea de informații din controale aflate în desfășurare fără avizul președintelui ANPC. Argumentul nepublicării ordinelor în Monitorul Oficial a fost respins, deoarece actele purtau chiar semnătura reclamantului din perioada în care fusese președinte, fiindu-i pe deplin cunoscute.
 
 
Referitor la Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, Tribunalul Constanța a stabilit că textul legii nu este aplicabil în acest caz. Pentru a fi considerată o divulgare publică protejată, informația trebuia raportată mai întâi intern sau extern prin canalele oficiale ori să reprezinte un pericol iminent. În realitate, aspectele contravenționale fuseseră deja constatate și sancționate legal prin procese-verbale, deci faptele nu mai puteau face obiectul unei „divulgări” de nereguli ascunse. Postările de pe rețele au reprezentat, în fapt, filtrări și opinii personale incompatibile cu obligația de rezervă a unui funcționar public.
 
Mai mult, ANPC a dovedit că sancțiunea a avut la bază motive strict profesionale, independente de activitatea sa online.
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Horia Constantinescu, mustrat de ANPC pentru că ar fi transformat controalele într-un „spectacol mediatic”. Șeful CJPC caută victoria la Curtea de Apel Constanța

Ti-a placut articolul?

Comentarii