Fost guvernator al Deltei Dunării, trimis în judecată de procurorii din Constanța! Urmează pronunțarea, în cameră preliminară (RECHIZITORIU)

 
 
 

• Judecătoria Tulcea a constatat, la finele lunii iunie 2023, „neregularitatea rechizitoriului nr. 594/P/2022 din data de 13.02.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cu privire la nerespectarea dispoziţiilor prev. de art. 328 alin.1 Cod procedură penală, vizând insuficienta descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor Bucur Gabriela, Bîscă Viorica Fănica şi Benea Cornelia“. 
• Judecătoria Tulcea a dispus comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea remedierii neregularităţii constatate în actul de sesizare.
• Magistrații din Tulcea se vor pronunța în cauză la data de 25 septembrie 2023.
• Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
 
Magistrații de la Judecătoria Tulcea sunt așteptați să se pronunțe săptămâna viitoare în dosarul (aflat în faza camerei preliminare) în care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa au dispus trimiterea în judecată a Vioricăi Fănica Bîscă, fost guvernator al Deltei Dunării și director executiv al Direcției Biodiversitate, Monitoring Integrat.   
 
Tot în acest dosar, procurorii din Constanța au mai deferit justiției alte două persoane, respectiv: Gabriela Bucur (fost șef Serviciu Reglementare, Autorizare și consilier superior) și Cornelia Benea (fost director executiv adjunct Direcția Management Ecologic, șef Serviciu Reglementare, Autorizare și consilier superior), ambele din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) Tulcea.
 
Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Tulcea, în faza camerei preliminare, iar potrivit portalului instanțelor de judecată, magistrații se vor pronunța în cauză la data de 25 septembrie 2023.
 
Pe scurt, Viorica Fănica Bîscă, fost guvernator al Deltei Dunării, este suspectată, potrivit rechizitoriului, că ar fi „participat în mod direct și condus nemijlocit crearea cadrului de reglementare care nu respecta Legea nr. 82/1993, constând în aprobarea listelor cu produse fitosanitare din 2012 și 2015, respectiv nereglementarea activităților agricole prin emiterea acestor liste în anii 2011, 2013, 2014 și 2016, astfel cei doi agenți economici au practicat o agricultură clasică, intensivă, pe terenurile agricole concesionate, situate în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, folosind îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor, fără a se folosi numai mijloacele ecologice admise de lege (proceduri de cultivare și recoltare, semințe netratate, mijloace mecanice, rotația culturilor etc), aspecte contrare regimurilor de management stabilite asupra rezervației naturale prin Legea nr. 82/1993 și conținute de OUG nr. 57/2007“.
 
„Drept urmare“, spun tot procurorii, „s-au creat prejudicii ecosistemelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin contaminarea solului cu produse de protecție a plantelor și fitosanitare cu grad ridicat de toxicitate“.

Gabriela Bucur este acuzată de procurori că „în perioada 2009 - 2017, în calitate de consilier superior în cadrul Serviciului Reglementare și Autorizare, a întocmit listele cu produse care se pot utiliza în perimetrul rezervației, înaintându-le spre aprobare, susținând - în virtutea atribuțiilor de serviciu pe care la avea, că produsele respective respectă interdicțiile prevăzute la art. 10 din Legea nr. 82/1993, aspecte ce sunt insa contrare realității și care au stat la baza reglementărilor – toate fiind evident ilegale – emise în continuare“.
 

„Prin reglementările ilegale constând în autorizarea illicită de utilizare a produselor din listele emise în anii 2009, 2012 și 2015, întocmite de GB, cei doi agenți economici au practicat o agricultură chimică, intensivă, pe terenurile agricole concesionate, situate în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, folosind astfel cu aparenta de legalitate îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor, fără a se folosi însă, asa cum prevdea legea expres, numai mijloacele ecologice - (proceduri de cultivare și recoltare, semințe netratate, mijloace mecanice, rotația culturilor etc)“, potrivit rechizitoriului.

 
„Aceste aspecte“, mai arată procurorii, „sunt cert contrare regimurilor de management stabilite asupra rezervației naturale prin Legea nr. 82/1993 și conținute de OUG nr. 57/2007. Drept urmare, s-au creat in mod inerent prejudicii ecosistemelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin contaminarea solului cu produse de protecție a plantelor și fitosanitare cu grad ridicat de toxicitate“.  
 
Cornelia Benea este suspectată că ar fi „participat în mod direct și condus nemijlocit, cu intentie, crearea cadrului administrativ paralegal de reglementare – care insa nu numai ca nu respecta Legea nr. 82/1993, ci o contrazice total, insensul ca a avizat listele cu produse fitofarmaceutice și erbicide din 2009, respectiv lista cu produse fitosanitare 2012“.
 

„Acestea fiind substante chimice interzise la utilizare, prin emiterea actelor de reglementare paralegale, inculpatra a permis in acest mod agenților economici sa practice o agricultură chimica, intensivă pe terenurile agricole situate în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, folosind ca atare îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor. Însă, în zonă era permis de lege a se folosi numai mijloacele ecologice admise limitativ și neechivoc de lege (procedura de cultivare și recoltare, semințe netratate, mijloace mecanice, etc), aspecte contrare regimurilor de management stabilite asupra rezervației naturale prin Legea nr. 82/1993 și conținute de OUG nr. 57/2007“, conform procurorilor.

 
„Drept urmare, s-au creat prejudicii ecosistemelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin contaminarea solului cu produse de protecție a plantelor și fitosanitare cu grad ridicat de toxicitate“, se mai arată în ancheta magistraților din Constanța.
 
Rechizitoriul integral poate fi citit accesând secțiunea Documente.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Trebuie precizat că la data de 28 iunie 2023, Judecătoria Tulcea a admis în parte cererile formulate Viorica Fănica Bîscă, Gabriela Bucur şi Cornelia Benea, prin apărători aleşi, admițând excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei, respectiv a rechizitoriului nr.594/P/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
 

Pe cale de consecință, Judecătoria Tulcea a constatat „neregularitatea rechizitoriului nr. 594/P/2022 din data de 13.02.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cu privire la nerespectarea dispoziţiilor prev. de art. 328 alin.1 Cod procedură penală, vizând insuficienta descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor Bucur Gabriela, Bîscă Viorica Fănica şi Benea Cornelia, respectiv infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1, urmând a fi indicate următoarele aspecte: Descrierea laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv: - actul/actele pretins îndeplinite sau neîndeplinite (cu indicarea datei actului material reţinut), cu încălcarea legii, de inculpatele Bucur Gabriela, Bîscă Viorica-Fănica şi Benea Cornelia, cu indicarea pentru fiecare inculpată în parte a atribuţiilor de serviciu aferente funcţiilor ocupate, clar şi precis definite, prevăzute de lege şi care au fost încălcate prin conduita adoptată, cu ocazia fiecărui act material reţinut în sarcina fiecărei inculpate, precum şi a legăturii de cauzalitate dintre acţiuneile/inacţiunile imputate şi urmarea pretins produsă; - descrierea actului material omisiv reţinut în sarcina inculpatei Bîscă Viorica Fănica, din perspectiva momentului - limită până la care ar fi trebuit să îndeplinească (luarea măsurilor pentru emiterea actelor), şi în ce constau aceste măsuri (ce acte trebuia să întocmească) şi în baza cărei atribuţii de serviciu (în raport cu funcţia deţinută la momentul comiterii actului material). - descrierea şi indicarea în mod concret a urmării imediate, respectiv a pagubei sau a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale persoanelor vătămate (cărora li s-a acordat această calitate), şi a momentului producerii acesteia, în cazul fiecărei inculpate, prin raportare la cerinţele textului incriminator“, potrivit minutei judecătorești.

 
Totodată, instanța a respins „ca neîntemeiate celelalte cereri formulate de către inculpate prin apărători aleşi, vizând nulitatea actelor de urmărire penală pentru încălcarea dreptului la apărare prin nerespectarea dispoziţiilor art. 92 alin. 2 Cod de procedură penală, invocată de inculpata Bîscă Viorica Fănica, identificarea persoanelor vătămate ulterior momentului punerii în mişcare a acţiunii penale, invocată de inculpatele Bîscă Viorica Fănica şi Bucur Gabriela şi ca efect al împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale în temeiul deciziilor Curţii Constituţionale nr 297/2018 şi nr 358/2022, invocată de inculpata Benea Cornelia“.
 
Judecătoria Tulcea a dispus comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea remedierii neregularităţii constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară în termen de 5 zile de la comunicare dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la Parchet.
 
Așa cum arătam și mai sus, potrivit portalului instanțelor de judecată, magistrații de la Judecătoria Tulcea se vor pronunța în cauză la data de 25 septembrie 2023.
 
Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
Conducere ARBDD Tulcea 
 
Gabriel Teodosie Marinov - guvernator   
 
Răileanu Gabriela - director executiv al Direcției Management Ecologic
Bulete Bogdan - director executiv al Direcției Administrare Patrimoniu, Educație Ecologică, Relații Internaționale         
Dragomir Ion-Emil - director al Direcției Administrativ-Logistic
Voicu Radu - șef Serviciu Juridic, Contencios Administrativ, Resurse Umane
Șabloschi Cristina - șef Serviciu Buget-Financiar
Bulete Bogdan - șef Serviciu Reglementare și Autorizare
Iurașcu Daniela - șef Serviciu Investiții-Achiziții
Brițcan Marius - șef Serviciu Comisariat Regional Tulcea-Chilia
Iacovici Marcel - șef serviciu Comisariat Regional Murighiol-Sf. Gheorghe (exercitare)
Silvana Sfedea - șef Serviciu Comisariat Regional Sulina
Bucur Ion - șef Serviciu Comisariat Regional Razim-Sinoe
Căpriță Camelia - șef Serviciu Administrare Patrimoniu Natural
Ivancenco Liliana - șef Serviciu Relații Interne și Internaționale
Mahu Emil - șef Birou Monitoring, Districte Zone Protejate
Codreanu Alina - șef Birou Informare și Educație Ecologică
Pascu Giorgel - șef Birou Mecano-Energetic (exercitare)
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Declaraţii de avere . Viorica-Fănica Bîscă, director executiv la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, deține un apartament și cotă parte dintr-o moștenire (document)
 
Dosar declinat de la DNA!
Procurorii explică de ce le-au trimis în judecată pe angajatele Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Constanţa! (DOCUMENT)