Deznodământul va fi aflat la Curtea de Apel Constanța Trei investitori l-au dat în judecată pe Vergil Chițac din cauza autorizației de construire pentru un bloc de patru etaje

 

 
Un grup de trei investitori în imobiliare format din Aka Cornelius Ernest, Decu Salvia Cătălina și Decu Laurențiu au dat în judecată primarul municipiului Constanța pentru a obține autorizația de construire necesară pentru edificarea unui bloc de patru etaje cu parcare la parter.
 
Pe fond, Tribunalul Constanța a respins acțiunea celor trei reclamanți, iar aceștia au declarat recurs împotriva deciziei primei instanțe.
 
Curtea de Apel Constanța încă nu a fixat data înfățișării, așa cum se arată pe Portal Just.


 
Ce solicită reclamanții
 
Cererea lor principală este ca edilul municipiului să emită autorizația de construire solicitată în baza cererii nr. 216289/08.11.2024. Ulterior, pe 23 ianuarie 2026 (dosarul a fost înregistrat la Tribunal pe 6 octombrie 2025), reclamanții au solicitat ca pârâtul să fie obligat la emiterea unui act administrativ motivat (fie autorizație de construire, fie act de respingere motivată) în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
 
De asemenea, au solicitat și cheltuieli de judecată.

 
Investiția pregătită
 
Conform datelor din motivarea publicată pe ReJust, cei trei reclamanți sunt coproprietari ai unui teren situat în municipiul Constanța identificat cu nr. cadastral 245215. Pe acesta, ei intenționează să ridice un bloc cu regim de înălțime P+4E, cu parcări la parter.
 
Pentru acest proiect imobiliar, ei au reușit să obțină certificatul de urbanism CU nr. 1581/31.05.2023, iar următorul pas era obținerea autorizației de construire. Totuși, în timpul procedurii administrative, Curtea de Apel Constanța a dispus prin sentința civilă nr. 165/19.02.2025 prin care au fost anulate definitiv mai multe hotărâri de Consiliu local, astfel: HCL 121/2011, HCL 258/2017 și HCL 254/2018.
 
Prin adresa nr. R216289/10.04.2025, administrația locală le-a comunicat reclamanților că nu se mai pot emite autorizații de construire pe baza reglementărilor anulate de instanță, invitându-i să-și ridice documentația.
 

Cu au avut de spus părțile
 
Pe de o parte, Aka Cornelius Ernest, Decu Salvia Cătălina și Decu Laurențiu au apreciat că refuzul primarului este nejustificat în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Mai departe, au învederat că procedura de autorizare are caracter unitar, iar reglementările aplicabile sunt cele în vigoare la momentul declanșării procedurii (solicitarea certificatului de urbanism), astfel că anularea ulterioară a documentațiilor urbanistice nu trebuie să afecteze cererile aflate în curs.
 
În susținerea cauzei au mai arătat că au obținut certificatul de urbanism în baza unui PUD (HCL nr. 221/2022) distinct, care nu a fost anulat în mod direct de instanță.
 
Totodată, au invocat Decizia CCR nr. 208/2025 referitoare la efectele anulării actelor normative asupra raporturilor juridice pendinte.
 
Pe de altă parte, avocații lui Vergil Chițac au arătat în apărare că autorizația de construire se emite exclusiv cu respectarea documentațiilor de urbanism în vigoare. Ca urmare a anulării definitive a reglementărilor urbanistice de către instanță, emiterea unei autorizații pe un cadru inexistent juridic ar fi nelegală. Decizia de anulare are efecte obligatorii pentru viitor conform art. 23 din Legea nr. 554/2004, autoritatea având obligația de a respecta hotărârile judecătorești.
 
În privința certificatului, s-a adus în atenție că este un act de informare și nu conferă un drept absolut de a construi și nu garantează emiterea autorizației.
 
Cum a motivat instanța respingerea acțiunii
 
Tribunalul Constanța a respins cererea principală ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

 
Legat de cererea subsidiară, Tribunalul Constanța a reținut că primăria a răspuns deja cererii reclamanților prin adresa din 10.04.2025, când le-a comunicat refuzul și motivul legal al acestuia, astfel că solicitarea de a fi obligat la emiterea unui răspuns motivat nu mai are obiect.
 
Reclamanții au fost obligați, în solidar, la plata sumei de 2.420 lei către pârât, reprezentând onorariul de avocat.
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Doi investitori încearcă să obțină autorizația pentru construirea unui bloc de patru etaje din Palazu Mare la Curtea de Apel Constanța