Constanța Sora Larei Șaban, din nou în instanță. Procesul vizează refuzul soluționării unei cereri

Un nou capitol judiciar se deschide în tragedia care a șocat Constanța în urmă cu peste un deceniu. Nitu Memet Mediha, sora Larei Șaban — tânăra ucisă în 2012 de propriul frate și de un complice — a deschis o acțiune în contencios administrativ împotriva Muftiatului Cultului Musulman din România și a Consiliului Local Municipal Constanța. Dosarul, înregistrat recent pe rolul Tribunalului Constanța (nr. 2831/118/2025), are ca obiect refuz soluționare cerere – obligația de a face.
 

Procesul se află în stadiul de fond și vizează o solicitare adresată de reclamantă celor două instituții, cerere care, potrivit acțiunii, nu a primit răspuns favorabil. Deocamdată nu a fost stabilită prima ședință de judecată.
 

Aceasta nu este prima confruntare a lui Nitu Memet Mediha cu autoritățile. Pe 22 octombrie 2024, femeia a înregistrat un alt dosar la aceeași instanță, având un obiect similar: refuz soluționare cerere – obligația de a face.
 

Contextul proceselor actuale este strâns legat de tragedia din 2012, care a zguduit Constanța. Pe 3 mai 2012, Lara Șaban, o tânără de 27 de ani cu o situație financiară excepțională, a fost ucisă cu brutalitate de fratele ei, Ghiunal Gilberto Șaban, și de George Davidescu, fost jandarm. Scopul crimei a fost jaful – aproximativ 80.000 de euro aflați în posesia victimei. După crimă, trupul neînsuflețit al Larei a fost ascuns într-o lizieră între localitățile Lumina și Năvodari, fiind descoperit de anchetatori la sfârșitul lunii mai.
 

În 2012, ambii autori ai crimei au fost condamnați definitiv la închisoare pe viață.
 

Lara Șaban era stabilită în Turcia, unde avea o fetiță de doar 2 ani, și era cunoscută pentru stilul său de viață extravagant. Relația ei cu un influent om de afaceri turc îi asigura resurse financiare considerabile, ceea ce, potrivit anchetei, i-a atras și destinul tragic.
 

Noua acțiune deschisă în instanță de sora victimei ridică întrebări despre posibile drepturi sau revendicări patrimoniale care au rămas nerezolvate după dramaticele evenimente din 2012. Rămâne de văzut în ce măsură instanța va obliga instituțiile pârâte să soluționeze cererile formulate de reclamantă.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și: