Anatomia unui eșec administrativ De ce s-a întors dosarul „Medicina Legală” la rejudecare și cum a fost învins Consiliul Județean prin propria expertiză

Dosarul 8192/118/2020** reprezintă mai mult decât un simplu litigiu comercial; este o radiografie a modului în care o investiție publică vitală — modernizarea Sediului Medicinii Legale — a fost paralizată de hățișul birocratic și de erori de proiectare. La data de 6 martie 2026, dosarul reintră în linie dreaptă la Tribunalul Constanța, după ce Curtea de Apel a „desființat” raționamentul primei instanțe.

Cronologia unui conflict de 12 milioane de lei (estimat)

Totul a început în mai 2019, când Actaeon Invest SA a semnat contractul pentru consolidarea și modernizarea imobilului SML Constanța. Ceea ce trebuia să fie o lucrare de 12 luni a devenit un calvar juridic:

• Iunie 2019: Începe proiectarea.

• Decembrie 2019: Se emite ordinul de începere a lucrărilor, dar constructorul notifică imediat sistarea din cauza timpului friguros (confirmat ulterior de ANM).

• Iunie 2020: Momentul critic. La o întâlnire pe șantier, medicii legiști solicită modificări majore la sistemul de ventilație și poziționarea meselor de autopsie.

• Octombrie 2020: Consiliul Județean (CJC) pierde răbdarea și reziliază contractul, acuzând un progres de doar 25,27%.

• Decembrie 2020: Constructorul dă în judecată CJC, cerând anularea rezilierii.

Expertiza Tehnică: „Inima” litigiului

Expertul Dănuț Manoilă a scos la iveală motivul tehnic pentru care constructorul nu a putut avansa. Problema nu a fost lipsa de voință, ci instalația de ventilație, care este crucială într-o morgă pentru eliminarea gazelor toxice și a mirosurilor.

Diferențele colosale față de proiectul inițial:

• Erori în Studiul de Fezabilitate (DALI): Proiectul inițial (faza DALI), preluat mecanic de CJC, prevedea 3 ventilatoare de câte 1000 mc/h pentru mesele de autopsie.

• Cerința reală a medicilor: După ce au analizat utilajele moderne, medicii au cerut ventilatoare de 2300 mc/h.

• Impactul fizic: Această creștere de debit cu peste 230% însemna că tubulatura deja proiectată devenea inutilă. Dacă s-ar fi folosit tuburile mici, viteza aerului ar fi crescut enorm, producând un zgomot insuportabil și risc de incendiu la motoarele electrice suprasolicitate.

• Verdictul expertului: Modificările erau substanțiale. Ele nu puteau fi făcute prin „dispoziție de șantier”, ci necesitau o nouă autorizație de construire și un nou deviz economic.

De ce a „picat” sentința Tribunalului la Curtea de Apel?

În octombrie 2024, Tribunalul Constanța a respins acțiunea firmei Actaeon, dar a respins și cererea reconvențională a CJC (penalitățile de întârziere). Curtea de Apel a considerat această sentință ca fiind „nemotivată”.

Erorile judiciare critice reținute de Curtea de Apel:

1. Sentința „Oglindă”: Judecătorul de fond a copiat pur și simplu adresele trimise de părți și fragmente din expertiză, fără să explice de ce a ales o soluție sau alta.

2. Lipsa raționamentului propriu: Curtea de Apel a subliniat că a scrie o hotărâre nu înseamnă a face un rezumat al dosarului, ci a extrage adevărul juridic din probe.

3. Contradicția logică: Instanța de fond a admis că au existat cauze neimputabile constructorului (vremea rea, modificările de proiect), dar în final a lăsat rezilierea în picioare, ceea ce a creat o confuzie juridică totală.

Profilul părților implicate la 2026

• Actaeon Invest SA: O companie care și-a consolidat poziția financiară în ciuda litigiului. În 2024, a raportat un profit de 1,34 milioane RON (o creștere fulminantă de 8600% față de perioada anterioară) și o cifră de afaceri de 7,2 milioane RON. Acționarul majoritar este reprezentat de un cabinet de avocat fiduciar pentru Marcel Cornel Gheorghe.

• Consiliul Județean Constanța: Se află în postura de a avea o clădire (SML) în șantier de 7 ani, blocată într-un proces unde propriile solicitări de modificare au devenit probe împotriva instituției.

Miza rejudecării din 4 iunie 2026

La noul termen, Tribunalul va trebui să răspundă la o întrebare fundamentală: Cine a blocat pe cine?

• Dacă Actaeon câștigă: Rezilierea este anulată, CJC poate fi obligat să achite despăgubiri enorme pentru profitul nerealizat în acești ani și să reia contractul.

• Dacă CJC câștigă: Rezilierea rămâne valabilă, dar va trebui să justifice de ce a cerut modificări tehnice imposibil de executat fără a prelungi termenele.

• Penalitățile de întârziere: CJC solicită în continuare 326.786,75 lei, dar probele meteo (cele 77 de zile de timp friguros documentate de ANM) fac această pretenție greu de susținut legal.

Litigiul evidențiază o problemă cronică în achizițiile publice: tema de proiectare slab întocmită (DALI) care nu corespunde cu realitatea din teren, forțând constructorul să aleagă între a lucra ilegal (fără autorizație modificată) sau a fi reziliat (pentru întârziere).