riseproject.ro În numele Alexandrei

Aceasta-i povestea Alexandrei, o stewardesă care a aflat la 31 de ani că e practic în pragul morții și că suferă simultan de HIV, hepatită, diabet și o boală mintală. I-au spus polițiștii, nu doctorii. Ea era bolnavă de altceva și căutată pentru trafic de medicamente. Istoricul ei medical fusese falsificat. Pentru buzunarele altora.

Iulie 2011, București. Într-un apartament din cartierul Berceni sună alarma la ora 03:20. Alexandra Popescu, o stewardesă de 31 de ani, se trezește să plece la muncă. Are un zbor scurt până la Istanbul și de-acolo pleacă spre Statele Unite. Iese din casă la ora 04:40, încuie ușa cu grijă, își lasă mama să doarmă.

La ora 06:00, după decolare, doi polițiști o trezesc pe mama Alexandrei cu bătăi puternice în ușă.

- Bună dimineața, o căutăm pe Alexandra Popescu. E suspectă într-un dosar de trafic de medicamente și trebuie să ne însoțească la secție.

Femeia, speriată, le spune polițiștilor că e imposibil ca fiica ei să fie traficantă doar pentru că și-a adus din America niște medicamente care nu se găsesc în România. Poliția nu intră în detalii, lasă o citație pentru Alexandra și pleacă.

O săptămână mai târziu, Alexandra aterizează în București și, înainte să meargă acasă, se duce la Poliția Capitalei fără să-și mai schimbe uniforma de însoțitoare de zbor.

- Vă rugăm să semnați pe această foaie albă, îi spune un polițist.

- Nu semnez pe foi albe. Vă rog să îmi spuneți ce am făcut.

- Mai întâi semnați.

Alexandra își pune semnătura în mai multe locuri pe foaia A4. Se gândește că dacă nu mai rămân spații goale pe pagină, polițistul nu poate scrie ceva mai târziu, care să transforme hârtia într-o declarație care să înceapă cu „Subsemnata, Alexandra Popescu”. E îngrijorată și nu știe încă de ce e acolo, în secția de poliție.

„Vrem doar să vedem cum arată semnătura dumneavoastră”, îi spune polițistul și pune pe masă un teanc de rețete medicale eliberate pe numele ei. „Aceste rețete sunt semnate de dumneavoastră?”, mai întreabă el.

Alexandra începe să răsfoiască teancul de rețete de toate culorile și își vede numele pe fiecare dintre ele. Zeci de rețete cu scris diferit și semnătura ei stâlcită. Actele arată ca un raport necrologic: hepatită, diabet, HIV, afecțiuni psihice și multe alte boli. N-avea nimic din toate astea. Are, în schimb, propria ei boală autoimună care trebuie atent monitorizată.

Polițiștii își dau seama că nu Alexandra a falsificat rețetele medicale și o lasă să plece. Din suspectă devine martor în dosarul de rețete false. Acum nu mai știe nimic despre caz și nici n-a mai fost chemată să dea explicații suplimentare.

Fiola salvatoare

Alexandra a fost diagnosticată în copilărie cu o boală autoimună numită spondilită anchilozantă. Cinci ani, doctorii care au consultat-o nu au știut ce diagnostic să îi dea pentru durerile cumplite de oase. În tot acest timp, pe drumurile dintre spitale, a luat doar medicamente pentru „săgețile din oase”, dar fără să își trateze afecțiunea.

La un moment dat, Alexandra a căzut la pat și a stat imobilizată până în 2005, când un medic i-a prescris sulfasalazină, un medicament care a pus-o din nou pe picioare. Durerile însă nu s-au oprit. Câteva luni mai târziu, un alt medic i-a prescris pentru prima dată Enbrel, medicament care a făcut ca  durerile să dispară.

Din 2008, Alexandra a ajuns la Prof. Dr. Elena Luminița Sidenco, kinetoterapeut și medic reumatolog la Spitalul Agrippa Ionescu din Balotești, cunoscut și ca „Spitalul SRI”.



Dr. Sidenco a absolvit o școală de arte și a intrat în medicină înainte de Revoluție, potrivit CV-ului propriu. Apoi a devenit cadru universitar la Facultatea de Medicină din București. E membru în aproape zece organizații medicale non-profit și a publicat articole în mai multe reviste de specialitate. Dr. Luminița Elena Sidenco a avut și activitate politică. Începând cu 1996 a fost membră a Partidului Umanist Român, formațiune devenită apoi Partidul Conservator, controlată de omul de afaceri Dan Voiculescu. Din 2000 a fost vicepreședintele unei filiale din București, iar apoi a primit o funcție de conducere la nivelul Capitalei. Foto: ziare.com

Dr. Sidenco a continuat să-i prescrie Alexandrei medicamentul revoluționar numit Enbrel. O cutie cu patru seringi preumplute. După ce a început tratamentul, câte o injecție pe săptămână, tânăra a putut să meargă din nou pe picioarele ei și, ulterior, să devină însoțitoare de zbor. La început, nu găsea mereu medicamentul în farmacii, iar listele de așteptare la Casa de Asigurări erau lungi. Deseori, a fost nevoită să cumpere Enbrel din alte țări în care călătorea. De când se angajase stewardesă îi era mai ușor.

Din 2009 medicamentul se găsește în mai toate farmaciile din România și este decontat integral de Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate.

În 2011, la Poliția Capitalei, povestește Alexandra, în teancul de rețete pe care polițistul i le-a arătat se regăseau și cele cuEnbrel prescrise de dr. Sidenco.

Seringa în plus

Prețul unei cutii de Enbrel este de 4.569,16 lei, și fiecare conține 4 doze (seringi preumplute). Un bolnav de spondilită anchizlozantă trebuie să își administreze săptămânal câte o doză, adică 52 de doze pe an. Altfel spus: 13 cutii în 12 luni.  Cost total pentru fiecare pacient: 59.399,08 lei. Bani publici.

Sistemul public de sănătate este fraudat însă printr-un simplu artificiu calendaristic care se raportează la numărul zilelor dintr-o lună. Concret, pacienții primesc o dată pe lună o cutie de Enbrel și nu o dată la patru săptămâni. Detaliul este important pentru că în lunile mai lungi de patru săptămâni (28 zile) diferența de zile ar trebui să se adune la un ciclu lunar în plus, ca la al ”13-lea salariu”, pacientul trebuie să mai primească a 13-a cutie de Enbrel.

RISE Project a identificat mai mulți pacienți care își primesc medicamentul lunar, nu la patru săptămâni, așa că din fiecare lună rămân câteva zile pe care rețeta nu le acoperă.

În mod normal, medicii trebuie să prescrie o altă cutie abia la sfârșitul ciclului de 12×4 săptămâni, dar nu se întâmplă mereu așa. Unii nu așteaptă, ci prescriu din start câte 5 fiole pacienților. Prin urmare, aceștia primesc doar patru, adică o cutie lunar. A 13-a cutie este veriga slabă, fiind de regulă traficată pe piața neagră. Și decontată de stat.

Cei care au nevoie de Enbrel sunt aspru verificați ca să nu fraudeze sistemul cu un diagnostic fals. Aceștia își fac un „dosar de boală”, unde adună rezultatele mai multor analize. Dosarul ajunge apoi la o comisie de medici care-l aprobă sau nu. Aceeași procedură a parcurs-o și Alexandra pentru Enbrel.

Documentele obținute de RISE arată că dr. Elena Sidenco a prescris timp de doi ani, în 2013 și 2014, peste 110 rețete de Enbrel cu câte 5 fiole pe fiecare dintre ele. În total, statul a decontat pentru aceste rețete aproape 130.000 lei.

Am contactat-o pe dr. Sidenco, dar nu a dorit să ofere prea multe detalii.

Reporter: Au fost luni cu prescrieri de câte 5 fiole când medicamentele nu au ajuns la pacienți.

Dr. Elena Sidenco: Stimate domn, dumneavoastră rămâneți la părerea dumneavoastră.

Rep: Nu-i o părere, eu am niște cifre.

Dr. E.S.: Pe mine nu mă interesează ce cifre aveți. Eu vă spun doar că nu dăm noi medicamentele și nu le luăm noi de la farmacie. Să fie foarte clar. Noi pacienților le dăm rețete.

Rep: Și în situațiile în care rețetele nu ajungeau la pacienți, ci la firme de distribuție?

Dr. E.S.: Relația dintre noi și pacienți se limitează la darea unei rețete. Deci noi facem rețeta periodic în momentul în care vine avizul de la comisie și pacientul își ia medicația singur. Noi nu-i dăm flacoanele. Asta-i tot ce pot să vă spun și cu asta basta.

Ajutorul distribuitorului

Oficial, Enbrel este eliberat doar în baza unei rețete și poate fi ridicat direct de bolnav de la farmacie. Există însă și o excepție atunci când pacientul nu se poate deplasa: el poate împuternici o altă persoană să meargă la farmacie cu cardul său de sănătate.

Sunt bolnavi tratați de dr. Sidenco care susțin că nu au văzut nicio rețetă, iar medicamentele le-au fost aduse acasă de un curier. Unii nu se puteau deplasa, așa că serviciul le-a fost util. Formalitățile erau îndeplinite de curier, iar rețetele nu mai ajungeau la bolnavi. E și cazul Alexandrei. Pe numele ei au fost prescrise rețete cu cinci seringi în loc de patru.

Parafa dr. Elena Sidenco a fost folosită de-a lungul timpului și de asistenta ei, kinetoterapeuta Daniela Nicolae, care elibera lunar rețeta Alexandrei. De câțiva ani, procedura s-a schimbat.

Parafa unui medic are un cod unic de identificare pe care fiecare îl primește de la Casa de Asigurări. Cu acest cod unic medicul accesează o bază de date securizată în care sunt centralizate toate datele medicale ale pacienților. Printre altele, asta permite medicilor să urmărească istoricul medical al bolnavului și medicația prescrisă anterior.

Mâna care pune parafa

La un moment dat, Alexandra i-a povestit Danielei Nicolae, asistenta dr. Sidenco, incidentul din 2011 cu Poliția. Voia să înteleagă cine făcuse decontări frauduloase de Enbrel pe numele ei. I s-a răspuns că sigur nu se mai întâmplă așa ceva acum, că ar fi mai bine să se potolească și să nu dea pe nimeni din industria farma în judecată, pentru că ea e prea mică pentru un război așa mare.

Alexandra a cerut de la Casa de Asigurări desfășurătorul tuturor medicamentelor decontate pe numele ei. “Așa am aflat că în acte am și hepatită, și mai multe boli pe care nu le-am avut, de fapt, niciodată.” Dar surpriza a fost la Enbrel. “Eu nu iau cinci fiole niciodată, ci patru, dar văd în documente mai multe luni în care mi-au fost decontate câte cinci.”

Alexandra i-a arătat istoricul personal asistentei de la cabientul dr. Sidenco. Nu a primit un răspuns în privința decontărilor pentru hepatita pe care nu a avut-o niciodată. În schimb, femeia a recunoscut că rețetele cu o fiolă de Enbrel în plus erau eliberate de ea. I-a dat și-o explicație:

“Dacă într-o lună greșesc unui pacient o rețetă de Enbrel, Casa de Asigurări o anulează, iar statul are o pagubă pentru că o plătește totuși farmaciei. Eu, ca să nu dau bani de la mine pentru această pagubă, prescriu mai multe fiole altor pacienți ca să acopăr paguba de la Casa de Asigurări, iar ei nu îmi mai cer să pun bani de la mine”, susține asistenta Daniela Nicolae.

La Casa de Asigurări a Municipiului București nu există o astfel procedură. Dar Ovidiu Mihăescu, șeful Direcției de Control a CASMB, a auzit de o astfel de practică și are o explicație. Ca să nu plătească din buzunar o rețetă greșită, unii dintre medici îi încarcă pe pacienți cu mai multe medicamente în luna următoare. Situația e reglată pe hârtie astfel încât banii să fie salvați.  Este complet ilegal, subliniază oficialul CASMB.

Pe de altă parte, dr. Sidenco spune că CNAS nu i-a anulat vreodată vreo rețetă.

Ofițerul SRI

Medicul Alexandrei a câștigat bani atât de la producătorul Enbrel, cât și de la distribuitorul medicamentului.

Pfizer, producătorul Enbrel, a plătit-o pe dr. Elena Sidenco cu peste 6.000 de lei pentru diverse activități cum ar fi „educația pacienților.”

Medicamentul celor de la compania americană este distribuit în România și de două dintre firmele grupului A&D Pharma, care înglobează și farmaciile Sensiblu. Această companie i-a plătit doctoriței Sidenco, în 2014, o călătorie în Singapore la un congres medical.

Numele dr. Sidenco a fost menționat într-un dosar penal în 2011, anul în care și stewardesa Alexandra era chemată la Poliție. Atunci, doctorița a fost audiată pentru că o parte din rețetele prescrise de ea ar fi fost false. Asistenta sa, Daniela Nicolae, susține că în acea perioadă i-ar fi fost furată parafa.

Trei ani mai târziu, în 2014, dr. Sidenco a fost suspectă într-un alt dosar penal. Fiind angajată la spitalul SRI, dr. Sidenco a ajuns sub ancheta procurorilor militari. La finalul lui septembrie curent, dosarul în care e implicată a fost trimis la DNA.





Omul din Casă

Tot în septembrie, Casa de Asigurări i-a trimis Alexandrei lista persoanelor care au ridicat medicamente în numele ei de la farmacii. A primit un plic în cutia poștală.

Lista cuprinde 20 de nume de care Alexandra n-a auzit niciodată. Printre ele: Ligia Mercure, șefa departamentului de Resurse Umane a Casei de Asigurări de Sănătate București. De pildă, Mercure este cea care i-ar fi ridicat Alexandrei cutia de Enbrel din farmacie în decembrie 2011.

Ligia Mercure susține însă că nu o cunoaște pe Alexandra și ca nu a luat niciodată medicamente în numele ei. Angajata Casei suferă de o boală a căilor respiratorii pentru care merge periodic la o farmacie de pe bd. Regina Elisabeta din Capitală să își ridice medicamentul. Ea crede că farmaciștii i-ar fi putut folosi datele personale ca să justifice scoaterea din gestiune a cutiei de Enbrel, eliberată pe numele Alexandrei. În trecut, Ligia Mercure a activat într-o afacere de organizare de conferințe și congrese medicale.

Angajatul corporației

Pentru medicația cu Enbrel, fiecare pacient trebuie să întocmească un dosar de boală aprobat apoi de o comisie de specialitate. Alexandra a fost ajutată chiar de un angajat Pfizer, producătorul Enbrel, să își pună la punct toate actele. Marinela Flămânzeanu o cheamă pe cea care i-a oferit consultanță. “Ea a făcut tot dosarul, știa ce analize îmi trebuie și ce acte trebuie să adun ca să mă pot înscrie în Programul de Enbrel. Eu doar semnam fără să merg pe nicăieri”, povestește Alexandra.

Un medic reumatolog de la un spital din Capitală povestește că Marinela Flămânzeanu de la Pfizer era cea care, până nu demult, îi suna lunar pe pacienți să vină la medic pentru rețetă, apoi îi direcționa către farmaciile cu medicamentul în stoc. “Mari era ca o secretară pentru mine și pentru pacienți, intermedia relația dintre noi. Toată lumea era câștigată: eu nu mai pierdeam vremea cu dosarul pentru comisia de aprobare a tratamentului, pacientul știa mereu când să vină pentru rețetă și unde găsește medicamentele, iar Pfizer câștiga din vânzări. Asta fac consultanții medicali ai companiilor farma, fac lucrurile să meargă mai repede”, povestește medicul care a dorit să rămână anonim.

Marinela Flămânzeanu nu a dorit să comenteze subiectul. Nici compania Pfizer, producătorul Enbrel, nu a răspuns întrebărilor noastre.

Ceilalți

Profesorul dr. Ioan Ancuța, reputat reumatolog de la Spitalul Cantacuzino din Capitală, a prescris și el Enbrel pe numele Alexandrei, deși femeia nu l-a văzut niciodată. Timp de șapte luni, începând cu ianuarie 2010, medicul și-a pus parafa pe rețete care însumează șapte cutii de Enbrel. Dr. Ancuța este șeful comisiei de specialitate care aprobă ca un bolnav să ia sau nu Enbrel. El aproba, el prescria, bolnavul nu știa.

Alexandra susține că nu l-a cunoscut niciodată pe dr. Ioan Ancuța. Medicamentele prescrise de profesor au fost decontate de mai multe farmacii. Una dintre ele este anchetată de doi ani într-o cauză cu rețete false prescrise pe numele unor persoane decedate.

În istoricul medical al Alexandrei apar mai mulți doctori pe care ea nu îi cunoaște. În 2011, doi dintre aceștia, Sergiu Mihai Bârsan și Bogdan Ioan Coculescu, au decontat în numele Alexandrei analize pentru hepatită cronică. Fără ca ea să știe.

Sergiu Bârsan, fiul unui reputat medic, mai apare într-un alt dosar penal cu fraude de medicamente. El a eliberat rețete false, spun procurorii, pentru medicamente care nu au ajuns niciodată la pacienți. În același dosar penal apare și numele dr. Bogdan Ioan Coculescu, care, la rândul lui, ar fi decontat analize și rețete fictive.

Zbor frânt

Alexandra are acum 36 de ani. A învățat să trăiască cu singura boală de care suferă cu adevărat și se teme că fraudele comise în numele ei i-ar putea spulbera cariera: “Nicio companie aeriană nu ar angaja vreodată un om cu istoric medical precum cel inventat pe numele meu. Până demonstrez că sunt sănătoasă, rămân fără job”.

Victor ILIE

Ilustrație: Diana NECȘULESCU

Grafică: Sergiu BREGA

Text preluat de pe riseproject.ro.


Citeşte şi 

riseproject.ro
Trafic de viață și moarte. Curierii de medicamente. Unul dintre furnizorii rețelei e din Constanța