Cristian Carjaliu „Avem un sistem de impozitare foarte eficient"

Primarul celei mai prospere comune din judeţ susţine că, în 2009, dispune de un buget pe care se poate baza şi că ideea crizei economice este amplificată de mass-media

Cristian Cârjaliu şi-a început cariera în administraţie în anul 2004, când a fost ales consilier local, pe listele PSD. Din 2008 este primarul comunei Agigea. În perioada 1996 - 2008, a activat în sectorul privat, unde a îndeplinit cu succes diferite funcţii manageriale. Este absolvent al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Juridice, master în Administraţie Europeană, în Turism şi administrare hotelieră, iar în prezent este doctorand în Ştiinţe Juridice.

Care este sursa predominantă de venit a primăriei pe care o conduceţi?
Sursa predominantă de venit a oricărei primării sunt taxele şi impozitele locale, însă aici depinde de fiecare unitate administrativă cum îşi colectează şi îşi gestionează aceste venituri. Comuna Agigea este cea mai bogată comună din judeţul Constanţa, după oraşul Cernavodă şi municipiul Constanţa, cu un venit de 1.100 de lei pe cap de locuitor. În perioada aceasta stăm foarte bine cu încasările, dar, în momentul în care am fost ales primar, am constatat că la nivelul autorităţii publice locale nu se încasau taxe şi impozite de la persoane juridice. 80% din veniturile realizate erau de la persoane fizice. Mi s-a părut o anomalie, fapt pentru care am corectat această stare de fapt. Noi acum am făcut o bază de date cu toţi contribuabilii, mă refer la persoanele juridice. La nivelul administraţiei publice am păstrat, în 2009, taxele şi impozitele de la nivelul anilor 2007 şi 2008, pentru persoanele fizice. Pensionarii cu venituri până în 7 milioane de lei vechi nu plătesc taxa de pază şi taxa de habitat. La persoanele juridice am introdus o taxă de gunoi modică, de bun simţ zic eu, de 5 milioane de lei vechi pe an şi o taxă de pază de un milion de lei vechi.

Care sunt primii trei mari contribuabili ai localităţii?
La persoanele juridice, printre cele mai importante sunt Portul Constanţa Sud, Administraţia Canalelor Navigabile, apoi urmează Selgros şi Dedeman. Anul trecut am avut o executare silită la un contribuabil din port care avea de plată peste un miliard de lei. Am reuşit să pun la punct un serviciu de taxe şi impozite foarte eficient.

Cum vă veţi îndeplini promisiunile făcute în campanie, în condiţii de recesiune?
Datoria oricărui edil este să atragă fonduri europene. Acum s-au redus şi acele avize, de la 29 la 6. Suntem într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, alături de Cumpăna, prin care dorim să atragem fonduri post-aderare şi suntem la începutul înfiinţării unei astfel de asociaţii şi cu Topraisar. Vreau să realizăm împreună cu  Topraisar o bază fixă pentru deszăpezire. Cu aceste fonduri europene să luăm maşini pentru deszăpezire, având în vedere că atât Topraisarul, cât şi Agigea, în anumite momente, când vine viforul, au nevoie de astfel de utilaje. Ulterior, le-am putea închiria şi către alte unităţi administrative.

De unde veţi atrage fonduri, având în vedere că multe dintre ele proveneau până acum şi din tranzacţii imobiliare, iar piaţa imobiliară este blocată în momentul de faţă?
Pe plan local, în acest an avem un buget prognozat de 120 de miliarde de lei vechi şi un fond de rulment de 85 de miliarde. Deci, pentru acest an, eu zic că avem un buget de investiţii. Desigur, încercăm, prin cele trei asociaţii intercomunitare - pentru că suntem membri şi în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea - să accesăm cât mai mulţi bani europeni.

Câţi bani europeni aţi accesat până acum şi care sunt proiectele realizate cu ei?
Banii europeni îi accesezi dacă ai proiecte. În 2008, acum şapte luni, nu am găsit niciun proiect în primărie. Nu ai cum să faci proiecte europene atâta timp cât nu ai o situaţie cadastrală a localităţii. În 2008, când am preluat primăria, nu aveam nicio stradă intabulată. Din 2008 şi până în prezent am reuşit să refac această lucrare de ridicare topo la nivelul localităţilor Agigea şi Lazu, şi am reuşit să inventariez în domeniul public toate obiectivele, adică să fac cadastru şi intabulare pe şcoală, pe grădiniţă, pe toate obiectivele publice pe care le mai aveam. Pentru că am constatat că, de exemplu, căminul cultural era închiriat. Abia acum am reuşit să reziliem contractul, pentru că firma respectivă, SC Mira SRL, şi-a bătut joc de cămin.
La ultima şedinţă, am trecut din domeniul privat în domeniul public un teren în suprafaţă de 1,2 ha, situat în extravilan, pentru crearea unei staţii de epurare a apei. Din calculele făcute, soluţia cea mai ieftină ar fi să avem o staţie de epurare amplasată undeva în câmp, într-o zonă agricolă, unde, conform noilor tehnologii cu raze ultraviolete, să putem desfăşura, la nivelul anilor 2010 - 2012, o activitate foarte eficientă pentru comunitate. În acest fel, toată activitatea de colectare a apelor menajere se va face printr-un sistem public. Acest proiect va fi făcut tot cu fonduri europene.

Câte proiecte cu fonduri post-aderare aţi reuşit să depuneţi?
Îl avem şi pe cel cu Asociaţia Intercomunitară Dobrogea, de realizare a reţelei de apă şi canalizare în Agigea, investiţie de 2,5 milioane de euro. Proiectul este deja depus, fiind într-o fază avansată. De asemenea, prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare, în care suntem parteneri alături de comuna Cumpăna, am depus un proiect ambiţios de infrastructură, apă şi canalizare, în Lazu. Valoarea investiţiilor este de câte trei milioane de euro pentru ambele comune - Agigea şi Cumpăna. Proiectul pe care vrem să îl depunem alături de Topraisar, cel privind parcul logistic pentru deszăpezire, urmează a fi depus după constituirea asociaţiei intercomunitare.

Primăria şi Consiliul Local au început să resimtă criza?
Nu avem de ce să resimţim criza, având aceşti bani în buget. Eu cred că această criză este una mai mult artificială, amplificată de mass-media.

Când credeţi că vom depăşi acest sentiment de criză, dacă spuneţi că nu este vorba despre o criză propriu-zisă?
Vreţi să vă spun punctul meu de vedere cu privire la împrumutul FMI? Este un balon de săpun. Este clar că se vor mări taxele şi impozitele şi va veni acest Bau-Bau - FMI, care va spune că trebuie să creştem nivelul TVA-ului, nivelul impozitării. S-a mai practicat şi la nivelul altor guvernări.

Care este gradul de îndatorare al primăriei?
Nu avem nicio datorie. În plus, ţin să precizez că Primăria Agigea nu dă bani în avans pentru investiţii.

{mos_ri:Cristian Carjaliu}