Victor Maxim, project manager Constanţa Altfel „Nu sunt de acord cu dispariţia spaţiului verde de pe scuarul bulevardului Mamaia“

Victor Maxim este tânărul constănţean care a coborât cărţile în stradă. La propriu. El a amenajat, în mai multe puncte din municipiul Constanţa, câteva biblioteci în aer liber, „cuiburi“ de literatură, dar nu numai, de unde oamenii au putut împrumuta cărţi. Tot Victor Maxim a avut ideea organizării unor ateliere de pictură, pentru copii şi pentru adulţi, în weekend, în centrul istoric al oraşului.
De ce este nevoie să coborâm cărţile din biblioteci pentru a le aduce în stradă, mai aproape de oameni? Are nevoie Constanţa de o resuscitare civică şi, de ce nu, culturală? Ce efect are vitalitatea culturală asupra dezvoltării oraşelor? Am discutat despre aceste aspecte cu Victor Maxim, project managerul Constanţa Altfel, într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.

Cum ţi-a venit ideea amenajării unor biblioteci în aer liber, în municipiul Constanţa?

Nu a fost neapărat o idee a mea, nu pot să spun că am inventat eu acest concept, fiindcă se întâmplase deja în România. Iniţiativa deja fusese lansată de Editura Litera în Bucureşti, le-am dat un telefon şi le-am spus să deschidem o bibliotecă în aer liber şi în Constanţa, lucru care, aşa cum am menţionat, se întâmplase şi în Bucureşti. Zis şi făcut. Am primit, după câteva zile, mai multe cutii de cărţi nou nouţe, editate în 2013 şi 2014, însă una dintre probleme era aceea că trebuie să găsesc voluntari în biblioteci, lucru nu tocmai uşor în Constanţa. Aşa că, printr-un parteneriat cu Primăria Constanţa, am obţinut timp de patru luni de zile dreptul de folosire a foişorului din Tomis II, unde am amenajat prima bibliotecă.
Cum aveam doar cărţi şi un spaţiu, fiindcă nu aveam rafturi, primele rafturi au fost făcute din europaleţi reciclaţi şi vopsiţi. Aşa a luat fiinţă „Biblioteca Colorată“, prima bibliotecă în aer liber din oraşul Constanţa.
A fost uimitor să observ că oamenii împrumutau foarte, foarte multe cărţi, în aşa fel încât rafturile rămăseseră aproape goale.

Câte cărţi au donat constănţenii? O pot face şi acum?

Au donat, cred, peste o mie de cărţi până la ora actuală. Pot dona în continuare cărţi pe care le pot aduce într-un centru comercial situat în centrul Constanţei. De asemenea, ne pot scrie pe pagina de Facebook a „Bibliotecii Colorate“ şi mergem să luăm noi cărţile.
Fondul de carte numără, la ora actuală, peste 2.000 de volume, dintre care, aşa cum spuneam, o mie provin din donaţiile constănţenilor, restul, de la editură, valoarea acestora din urmă fiind de aproximativ 10.000 de euro. Sunt cărţi nou nouţe.

Pe lângă cărţi, ai coborât în stradă şi muzica clasică. Ai făcut-o în Piaţa Ovidiu, acolo unde atât constănţenii, cât şi turiştii au fost cu totul luaţi prin surprindere. Vei relua acţiunea?

Proiectul acesta va continua în fiecare weekend, indiferent de vreme. Infrastructura de sunet exista deja (boxe, staţie, cabluri puse la dispoziţie de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), nu a fost foarte greu. Deşi e o iniţiativă cu un impact destul de mare, a fost chiar foarte simplu să o realizăm. A trebuit doar să ne ducem cu un laptop. Între timp, am achiziţionat o licenţă specială pentru difuzarea de muzică în spaţiile publice. Proiectul va continua în fiecare zi de sâmbătă şi duminică, forever.

Ce ne poţi spune despre proiectul The Wall, cel mai nou obiectiv turistic al Constanţei? Ce presupune el?

Ideea proiectului The Wall a venit ca urmare a faptului că municipiul Constanţa nu figurează în Guiness Book cu niciun proiect.

Astfel, ne-am gândit să realizăm cel mai lung graffiti din lume, pentru a-l depăşi pe cel considerat cel mai lung la ora actuală, de 1.980 de metri. Zidul The Wall din Constanţa are o lungime de 2.230 de metri şi va fi realizat până în 2017 de o serie de artişti, atât din România, cât şi din străinătate.

Ai fost implicat în proiectul privind realizarea celui mai mare graffiti din România, în Dana 45. Ce a presupus, mai exact, acest proiect?

Constanţa are, în prezent, cel mai mare graffiti din România, cu o suprafaţă de 1.350 de metri pătraţi, devansând graffiti-ul din Piatra Neamţ, de 720 de metri pătraţi, care o coborât astfel pe locul II. Acţiunea a avut numele de Street Art Contest Constanţa şi a fost organizată de o companie din Port şi de Asociaţia Urban Art.

La nivel naţional, au existat câteva studii privind vitalitatea culturală a oraşelor. Ce notă ai da tu Constanţei, din punct de vedere al acestei vitalităţi?

6.

Crezi că municipiul Constanţa se bucură de o infrastructură culturală solidă? Ar fi nevoie de mai multe biblioteci, teatre, muzee, evenimente culturale?

O să fiu sincer şi am să vă spun că nu există o cerere foarte mare de cultură din partea societăţii civile, deşi în foarte multe campanii, nu doar în cele electorale, cultura devine un laitmotiv. Când vor ieşi oamenii în stradă şi vor spune că vor să se mai înfiinţeze un teatru în Constanţa, vom şti că este nevoie de el. Atâta timp cât la Teatrul „Oleg Danovski“ şi la Teatrul de Stat Constanţa sălile sunt pline doar la premiere, nevoia de cultură a constănţenilor lasă de dorit.

Ai fost unul dintre oamenii care s-au ocupat de amenajarea primului kilometru de pistă pentru biciclete din Constanţa. Ce traseu urmează această pistă? Are Constanţa nevoie de o infrastructură dezvoltată pentru biciclişti?

Primul kilometru de pistă de biciclete din oraşul Constanţa a fost început în zona proiectului The Wall, mai exact lângă digul de la Poarta 1, din fonduri private, de către oameni de bine din Constanţa, fiind continuat în interiorul Portului de CNAPMC.

Primăria Constanţa propune la ora actuală realizarea mai multor trasee de piste pentru biciclete ce vor avea mai multe culori, în funcţie de ruta aleasă. Una dintre aceste rute se doreşte a fi amenajată în locul scuarului de pe bulevardul Mamaia, lucru pe care îl dezaprob, deoarece consider că pistele pentru biciclete din oraş nu trebuie să fie neapărat realizate pe bulevardele principale. Constanţa are o poziţionare a străzilor de tip reţea, ceea ce permite autorităţilor să amenajeze traseele pe străzi secundare bulevardelor, fără a încurca traficul şi fără a îi supune unui pericol major pe biciclişti.
După fenomenul „Joia bicicletelor“, din 2014, şi după numărul de biciclete vândute de dealer-ii locali, sunt de părere că numărul bicicliştilor din Constanţa a crescut considerabil. În mod natural, asta înseamnă că e nevoie de o infrastructură pentru biciclişti. Acum e momentul.
Nu sunt de acord cu dispariţia spaţiului verde de pe scuarul bulevardului Mamaia, pentru că în municipiul Constanţa există şi aşa cel mai puţin spaţiu verde pe cap de locuitor din România.

Ce înseamnă proiectul „Parcare BiCi“? Când a devenit funcţională prima parcare pentru biciclete din Constanţa, amenajată pe spaţiul public?

În această vară, împreună cu un agent economic privat, am realizat prima parcare publică de biciclete din oraşul Constanţa, în zona Sălii Sporturilor, cu o capacitate de 30 de locuri pentru biciclete şi cinci pentru motoare.

Parcarea este unică prin designul inedit la nivel naţional, având un graffiti de 10 metri pătraţi, cu următorul mesaj: „Oraşul este mai frumos pe bicicletă“. Proiectul face parte dintr-o serie de cinci parcări, amenajate atât în zona centrală, cât şi în zona istorică a Constanţei. Două dintre ele au fost deja realizate în vara acestui an: cea de lângă Sala Sporturilor şi una lângă Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Aceasta din urmă are un alt graffiti şi un alt mesaj, anume „Descoperă oraşul şi marea pe bicicletă!“.

Eşti coordonatorul Let’s do it, Romania! pentru regiunea Constanţa şi Marea Neagră. Care sunt cele mai importante iniţiative Let’s do it, Romania! în care ai fost implicat în 2014?

Let’s do it, Romania! a organizat anul acesta, pe 29 iunie, o acţiune dedicată Zilei Internaţionale a Dunării, acţiune care a purtat numele „Let’s do it, Danube!“. Proiectul a fost realizat în două etape, unul de educaţie non-formală, în şcolile din judeţul Constanţa, etapă la care au participat peste 6.000 de elevi, şi unul de ecologizare a malurilor Dunării, chiar de Ziua Internaţională a fluviului. Campania non-formală de educaţie ecologică în şcoli a purtat numele de „Ora de biodiversitate“. Concret, Let’s do it, Romania! a primit licenţa documentarului „Dunărea, Amazonul Europei“, care a rulat într-un cinematograf din oraş. Ulterior, echipa a fost cu acest film documentar prin şcolile din judeţul Constanţa. Le-am lăsat şcolilor şi elevilor mai multe materiale didactice.

În primăvara acestui an, a avut loc o acţiune referitoare la şapte zile de voluntariat pentru Constanţa. Mai exact, pentru ecologizare. A fost vizat Edificiul Roman cu Mozaic, unde au fost strânse 2,5 tone de deşeuri. Ce alte obiective din Constanţa crezi că au nevoie de astfel de intervenţii?

Toată zona costieră, începând din zona veche a Constanţei, până la intrarea în staţiunea Mamaia.

În 2013, ai apărut în „Forbes 30 sub 30“. Pe ce considerente ai fost selectat?

Realizarea mai multor proiecte inovatoare în domeniul IT&C - dintre care aş enumera cea mai bună aplicaţie pentru restaurante şi hoteluri I-pad Menu, prima revistă 3D din România, ghidul turistic Discover - m-a adus în atenţia celor de la Forbes.

Ediţia anuală a „Forbes 30 sub 30“ reuneşte în acelaşi loc cei mai buni 30 de tineri sub 30 de ani, care au realizat proiecte în zona antreprenoriatului, educaţiei, sportului şi dezvoltării personale. În 2013, am fost primul constănţean care a intrat în acest clasament. În 2014, figurează şi deja celebra tenismenă Simona Halep.

Pe ce proiecte te concentrezi în prezent?

Vom continua proiectele dedicate societăţii constănţene, prin crearea primului spaţiu public dedicat ONG-urilor, tinerilor antreprenori şi oamenilor cu iniţiativă, prin deschiderea unui loc ce se va numi The Hub Constanţa. Concret, acest spaţiu, situat într-un mare centru comercial din Constanţa, va fi utilat cu birouri, sală de conferinţe, bibliotecă, zone dedicate workshop-urilor şi evenimentelor. Investiţia se ridică la peste 35.000 de euro, sumă din care mai bine de 13.000 de euro vin de la Let’s do it, România!, iar restul din partea unor sponsori, inclusiv edituri.

Practic, va fi un spaţiu comun de lucru, cu multiple facilităţi, printre care aş enumera programul prelungit de lucru (8.00-22.00), lumina naturală pe timp de zi în proporţie de 70%, servicii de pază, lift pentru persoanele cu dizabilităţi, sisteme multimedia.