Franța Rețelele de socializare afectează grav sănătatea mintală. Se doresc măsuri similare ca în Australia

Utilizarea rețelelor de socializare dăunează grav sănătății mintale a adolescenților, în special a fetelor, consideră agenția de securitate sanitară din Franța, unde autoritățile doresc să interzică folosirea acestor rețele de către tinerii utilizatori, așa cum a procedat recent Australia, informează AFP, citat de Agerpres.
 
Într-o perioadă în care multe țări iau în considerare măsuri care să reglementeze accesul pe Facebook, Instagram, TikTok și Snapchat și după restricția fără precedent impusă de Guvernul de la Canberra în decembrie 2025 pentru adolescenții cu vârste mai mici de 16 ani, Agenția Națională de Securitate Sanitară (ANSES) din Franța a publicat marți un aviz important pe această temă.
 
Deși nu reprezintă singura cauză pentru degradarea sănătății mintale a adolescenților, efectele negative ale rețelelor de socializare sunt „numeroase” și „documentate”, a precizat ANSES în acest raport, elaborat de un comitet pluridisciplinar de experți după analize care au durat cinci ani.
 
Agenția franceză mai sus menționată intenționează să acționeze „direct la sursă” pentru ca minorii să aibă acces „doar pe rețele de socializare concepute și configurate pentru a le proteja sănătatea”.
 

Acest lucru implică modificarea algoritmilor de personalizare a conținuturilor, a tehnicilor de interfață persuasive și a setărilor implicite de către platforme, subliniază agenția, ale cărei lucrări stau la baza deciziilor publice din Franța.
 
Altfel spus, este vorba despre limitarea conținuturilor care creează dependență sau care sunt inadecvate și despre stabilirea unor setări implicite mai sigure pentru minori, în scopul protejării sănătății lor mentale și a bunăstării lor online.
 
„Acest studiu oferă argumente științifice în dezbaterea despre rețelele de socializare din ultimii ani: el se bazează pe 1.000 de studii care au fost examinate în detaliu' și documentează ”efectele asupra sănătății”, a declarat Olivia Roth-Delgado, coordonatoarea raportului, într-o conferință de presă.

 
Spre deosebire de Australia, care a fixat pragul de acces la 16 ani, Franța intenționează să interzică accesul pe rețelele de socializare pentru adolescenții cu vârste mai mici de 15 ani: două texte de lege au fost redactate și urmează să fie dezbătute în Parlamentul de la Paris.
 

„Fetele sunt mai afectate”

 
ANSES consideră că „sistemele de captare a atenției” folosite de platformele online „exploatează vulnerabilități specifice” adolescenților (tendința de a-și asuma riscuri, de a se compara cu ceilalți din punct de vedere social, importanța judecății colegilor), în contextul în care ei nu au „capacitățile de reglare emoțională și comportamentală” ale adulților.
 
Rețelele de socializare accesate de pe un smartphone, pe care jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani petrec între două și cinci ore pe zi, reprezintă „o cameră de rezonanță fără precedent”, care întăresc stereotipurile, promovează comportamente riscante și favorizează hărțuirea cibernetică.
 
Toate aceste efecte nocive decurg dintr-un model economic „care maximizează timpul de utilizare” în scopuri lucrative și „strategii de captare a atenției” (defilare infinită a conținuturilor pe ecran, afișarea de conținuturi ultra-personalizate etc.), incitându-i pe adolescenți să rămână conectați pe rețelele de socializare în detrimentul somnului. Acest fapt induce somnolență, iritabilitate, tristețe și „favorizează simptomele depresive”, reamintește ANSES.
 

În plus, conținuturile de pe rețelele de socializare vehiculează „idealuri normative” de neatins, interiorizate de către fete, prin intermediul unor imagini retușate, care pot „genera o devalorizare a stimei de sine”, ducând la „un teren fertil” pentru simptomele depresive și tulburările de alimentație.
 
Algoritmii de personalizare a conținuturilor îi expun pe anumiți minori la mesaje care incită la sinucidere, automutilare și comportamente riscante (provocări periculoase, consum de droguri, alcool, tutun și canabis), precum și la violențe cibernetice (insulte, zvonuri răutăcioase, excludere socială, șantaj, imagini intime difuzate fără consimțământ), amplificate de anonimat și de ușurința cu care amenințările pot fi difuzate.
 
Fiind utilizatoare mai frecvente ale rețelelor de socializare decât băieții, supuse mai mult „presiunii sociale legate de stereotipurile de gen” și mai mult hărțuite cibernetic, fetele sunt „mai afectate”, a constatat ANSES, la fel ca persoanele LGBTQI și ca tinerii care suferă deja de tulburări psihice.
 
Potrivit agenției franceze, conținuturile dăunătoare pentru sănătate (violente, pornografice, care incită la ură, hărțuire, comportamente riscante, jocuri de noroc, diete extreme) trebuie să fie interzise.
 
Situația în sine reprezintă o urgență, în contextul în care inteligența artificială (AI) sporește și mai mult pericolul: „pierderea gândirii critice, generarea de stereotipuri sau de conținuturi periculoase”.

Citește și: Caricatura care a atras plângerea penală pentru Charlie Hebdo. Cum a ironizat publicația franceză catastrofa de la Crans-Montana