Constanța sub amprenta violenței școlare De la revolta „Vestelor Galbene”, la cuțitul din ghiozdan și iluzia campaniilor anti-bullying. Ce spun datele ISJ

2026, România.

O țară care începe să transpună fenomenul „vestelor galbene” în propria-i realitate.

De la conflictele începute în 2018 în Franța, până la cazurile violente petrecute recent în școlile românești, în care amintim despre înjunghierile elevilor asupra colegilor și cadrelor didactice de la Pitești și Bistrița, până la situația cazurilor de bullying din județul Constanța.

Cifrele obținute de la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Constanța descriu radiografia sistemului educațional care devine de-a dreptul alarmantă pentru fiecare profesor, părinte și elev în parte.

Probabil vă întrebați de ce amintesc despre revolta franceză, însă, da, România nu e departe de a deveni o țară în care conflictele devin statistici pe hârtie, iar rezolvarea cauzei de fapt, o altă situație birocratică.

Și atunci, întreb: Putem pune sau nu în oglindă radiografia sistemului francez cu cea a României?

Tot mai des auzim despre nenumărate campanii de bullying efectuate în școlile românești, dar oare nu sunt doar o formalitate pe hârtie?


De aici plecăm așadar, cu clarificarea unor situații extreme în care protagoniștii sunt copiii, din ce în ce mai des, din păcate.
 
Constanța sub lupă: Radiografia violenței în școli. Date oficiale de la ISJ Constanța

Violența în mediul școlar nu mai este de mult doar o metaforă aruncată în van sau o problemă marginală pe care o discutăm și nu ne afectează,  ci o realitate statistică copleșită de sute de incidente înregistrate oficial.

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Constanța a pus la dispoziție pentru redacția ZIUA de Constanța datele centralizate pentru anul școlar 2025-2026, cifre care arată o radiografie dură a climatului educațional din județ, de la unitățile de elită din mediul urban până la școlile din mediul rural.
 

Potrivit documentului oficial furnizat de ISJ Constanța, în anul școlar 2025–2026 s-au înregistrat în total 771 de cazuri de violență la nivelul județului. Din totalul acestora, 451 de cazuri s-au petrecut în mediul urban, în timp ce 320 au fost raportate în mediul rural. Aceste statistici dovedesc că tensiunea socială și agresivitatea nu ocolesc satele și comunele constănțene.

Analiza pe categorii scoate în evidență aspecte alarmante:

• Cazurile ușoare (între elevi): Reprezentanți a 459 de incidente (274 în urban, 185 în rural), implicând îmbrânceli, scuipări și jigniri, până la intimidări și ton ridicat.
• Cazurile grave de violență între elevi:
  • Bullying-ul arată 102 cazuri înregistrate oficial (62 în urban, 40 în rural).
  • Vătămarea corporală, lovirile sau aruncarea cu obiecte adună alte 76 de incidente (46 în urban, 30 în rural).
  • Au fost raportate, de asemenea, 9 cazuri de cyberbullying, 17 situații de amenințare, șantaj sau hărțuire, 14 cazuri de instigare la ură/discriminare și chiar 6 situații privind portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase.
  • La capitolul pagube materiale, s-au înregistrat 21 de cazuri de distrugere a bunurilor școlii, alături de altele privind alarme false, tâlhării sau automutilare.
• Violența elevilor asupra personalului didactic (UIP): S-au înregistrat 7 cazuri de bullying îndreptat împotriva profesorilor, 2 cazuri de vătămare corporală/lovire a personalului, dar și 8 acțiuni care au provocat traume emoționale și au atins demnitatea cadrelor didactice.
• Abateri ale personalului școlar: Documentul arată că și atitudinea profesorilor sau personalul auxiliar a consemnate 7 cazuri de injurii și jigniri aduse elevilor, alături de situații de favorizare sau neglijare.

Topul școlilor cu cele mai multe sesizări din Constanța

Cifrele pe unitățile școlare arată că sunt unități de învățământ din județ care conduc în topul sesizărilor, după cum urmează:

1. Şcoala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanța (Urban) – 55 de cazuri
2. Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” 23 August (Rural) – 54 de cazuri
3. Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Albești (Rural) – 51 de cazuri
4. Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Medgidia (Urban) – 46 de cazuri
5. Şcoala Gimnazială Nr. 1 Saligny (Rural) – 45 de cazuri
6. Şcoala Gimnazială Nr. 28 „Dan Barbilian” Constanța (Urban) – 28 de cazuri
7. Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța (Urban) – 26 de cazuri
8. Liceul Agricol Poarta Albă (Rural) – 26 de cazuri
9. Școala Gimnazială Nr. 43 „Ferdinand” Constanța (Urban) – 23 de cazuri
10. Şcoala Gimnazială „George Enescu” Năvodari (Urban) – 21 de cazuri

 
 
Mișcarea „Vestelor Galbene” sub radiografie
 
Mișcarea „Vestelor Galbene” (Gilets jaunes, termen în franceză), izbucnită în Franța în noiembrie 2018, a reprezentat una dintre cele mai ample și violente revolte sociale din Europa, putem spune.

În urma unei petiții online postată în luna mai a cetățenilor francezi, care a atras aproape un milion de semnături, a condus la demonstrații de masă care au început pe data de 17 noiembrie 2018.

Protestatarii au solicitat la acel moment reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia lui Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Franței, dar și cea a guvernului său.

Mișcarea cuprinde de fapt un larg spectru politic.Mai exact, potrivit unui sondaj, puțini dintre cei care au protestat au votat pentru Macron în alegerile prezidențiale franceze din 2017 și mulți dintre aceștia nu au votat sau au votat alți candidați.

Creșterea prețurilor la combustibili este cea care a declanșat demonstrațiile de fapt.

Protestele au implicat demonstrații numeroase și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil.

Deoarece vestele galbene au câștigat o atenție internațională încă de la acea vreme, protestatarii din multe locuri ale lumii, unii cu nemulțumiri similare și alții cu revendicări diferite, au folosit simbolul menționat anterior.
 
Manifestanții au blocat autostrăzi și sensuri giratorii, au distrus camere de supraveghere și radare de trafic, au ridicat baricade și au provocat pagube materiale multiple, în special în Paris. Confruntările violente cu forțele de ordine s-ausoldat cu mii de răniți și arestări de ambele părți.

În cele din urmă, presiunea străzii l-a obligat pe președintele Emmanuel Macron să cedeze.

Așadar, acesta a anulat taxa pe carburanți care a declanșat protestele și a oferit un pachet de măsuri sociale și salariale, demonstrând cum o furie socială scăpată de sub control poate forța schimbări majore la nivelul statului.

• Observăm cum o furie socială scăpată de sub control și ignorată de autorități se poate transpune în viața reală printr-o explozie de nemulțumiri, așa cum vedem acum și în tensiunile din școlile noastre.

 
De la „Vestele Galbene” la tragediile din școlile românești
 
Datele oficiale și recente ale poliției din România arată că autoritățile intervin anual în multe cazuri de violență fizică în mediul școlar, un semnal de alarmă fiind reprezentat de creșterea alarmantă a incidentelor în care elevii introduc și folosesc arme albe în incinta unităților de învățământ.

Cazuri recente de violență precum atacurile de la Pitești sau Bistrița, în care elevi și-au înjunghiat colegii sau profesorii demonstrează că măsurile birocratice și comisiile de prevenție de pe hârtie sau campaniile de bullying par ineficiente în fața escaladării acestor situații de fapt.

Vedem tot mai des că lipsa unui control real la intrările în școli și angajarea consilierilor psihologici ai instituțiilor de învățământ, care au în grijă sute de elevi, lasă școlile fără o apărare reală în fața acestei crize de siguranță, o putem numi.

Vorbim așadar, despre cazuri psiho-emoționale grave, iar consilierii școlari sunt acoperiți de birocrație sau deserviți numeric în multe instituții din România.

Amintirea acestor episoade dramatice în care elevi au atacat cadre didactice sau colegi în incinta școlilor demonstrează că sistemul a eșuat, iar profesorii sunt mai mult singuri în fața unor copii cu comportamente violente.

Când ne uităm la statistici privind violența, vedem cifre generate de birocrație și e greu să nu te întrebi dacă nu cumva totul funcționează după o rețetă simplă: se alocă fonduri, se tipăresc broșuri colorate frumos, se bifează prezența la „activități de conștientizare și prevenție” și totul se încheie cu un raport frumos îndosariat.
 
Campaniile anti-bullying: O realitate doar pe hârtie sau bani cheltuiți cu folos?

În timp ce statisticile oficiale indică sute de incidente violente în școlile constănțene, eficiența programelor de prevenție rămâne o mare necunoscută pentru majoritatea dintre noi.

Întrebată de redacția ZIUA de Constanța dacă aceste campanii au dus la o scădere a cazurilor de bullying, conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Constanța, reprezentată de Claudia Portase, a menționat:

„Nu avem o situație centralizată a campaniilor antibullying. Fiecare școală are propriul plan de acțiune în care planifică activități în funcție de situațiile apărute.”

Acest lucru arată că impactul real al fondurilor investite în prevenție pentru acest scop este aproape imposibil de măsurat la nivel județean, lăsând unitățile de învățământ să gestioneze în mod izolat o criză de siguranță care continuă să se adâncească chiar și în Constanța.
 
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Editorial Când armele albe înlocuiesc cărțile din ghiozdan