Donald Trump fixează termen pentru planul de pace! Ucraina trebuie să răspundă până la Ziua Recunoștinței

 

• Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radiofonic, că joia viitoare, când Statele Unite sărbătoresc Ziua Recunoștinței, este un termen limită rezonabil pentru ca Ucraina să accepte propunerea sa de plan de pace pentru încheierea războiului cu Rusia.

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radiofonic, că joia viitoare, când Statele Unite sărbătoresc Ziua Recunoștinței, este un termen limită rezonabil pentru ca Ucraina să accepte propunerea sa de plan de pace pentru încheierea războiului cu Rusia, transmit agențiile Reuters și EFE, conform Agerpres.

„Am avut multe termene limită, dar dacă lucrurile merg bine, ești înclinat să le extinzi. Însă credem că joi este un termen adecvat”, a spus Trump la Fox News Radio, vorbind despre termenul pe care i l-a dat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să se pronunțe asupra proiectului de plan de pace în 28 de puncte avansat de SUA.

Precizarea sa vine după ce agenția Reuters și publicația Washington Post au relatat, citând surse anonime, că Statele Unite i-au transmis lui Zelenski un ultimatum până pe 27 noiembrie, de Ziua Recunoștinței, să accepte planul, în caz contrar riscă să piardă sprijinul SUA, adică Washingtonul va sista transferurile de echipamente militare și informații către Kiev.

Întrebat în același interviu despre planul propus, care ar implica cedarea de teritorii ucrainene către Rusia, Trump a subliniat că Ucraina oricum „deja pierde teritoriu” în acest război, pe care l-a descris drept un conflict „scăpat de sub control, un masacru”.

Președintele american a ținut să mai menționeze că în acest război Statele Unite au furnizat Ucrainei „cele mai bune echipamente militare din lume”.

Cât despre posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să decidă să atace alte țări europene în viitor, Trump și-a exprimat convingerea că liderul de la Kremlin „nu caută mai multe probleme” și că a învățat lecția unui război „care ar fi trebuit să dureze o zi , dar continuă de patru ani”.

Președintele american a amintit de asemenea intrarea în vigoare vineri a unor noi sancțiuni americane, ce vizează două dintre cele mai mari companii petroliere ale Rusiei, Rosneft și Lukoil, sancțiuni pe care le-a descris drept „foarte puternice”.

Într-un mesaj video către națiune, președintele Zelenski a spus vineri seară că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul avansat de SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia, adăugând totuși că va propune Statelor Unite „alternative” la planul propus, în timp ce aliații europeni ai Kievului, care au avut reacții negative față de planul de pace avansat de SUA, în elaborarea căruia Washingtonul nu i-a consultat, pregătesc împreună cu Ucraina o contrapropunere de plan de pace.

„Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în fața unor alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie. Fie 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a subliniat Zelenski în mesajul său.

Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Donețk și Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind rusești, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei și care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie din sud și sud-est ar fi împărțite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi înghețată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk și în cea nord-estică Harkov.


De asemenea, Ucrainei i se solicită să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 600.000 de soldați, să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune, precum și la aspirația de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să și-l înscrie în Constituție.

În schimb, Ucraina ar putea primi garanții de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra „comunității transatlantice”, dar fără prezența de trupe străine pe teritoriul său. Totuși, avioane de luptă europene vor putea staționa în Polonia vecină, în cadrul garanțiilor de securitate.

Planul conține și o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident ar urma să fie direcționate către reconstrucția Ucrainei, dar aliații europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obține profituri din participarea la activitățile de reconstrucție.

Pe de altă parte, energia furnizată de centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de trupele ruse, ar urma să fie împărțită egal între Ucraina și Rusia.

Cât despre sancțiunile occidentale impuse Rusiei, planul menționează ridicarea treptată a acestora.

Planul mai prevede ca Ucraina să organizeze alegeri în termen de o sută de zile și să recunoască prin lege folosirea limbii ruse în învățământ și în mass-media.


Președintele Zelenski, el însuși fragilizat de un scandal de corupție în care sunt implicați colaboratori apropiați ai săi, se vede acum supus unei duble presiuni, atât din partea Washingtonului, cât și a Moscovei, care i-a cerut vineri să accepte negocieri fără întârziere, înainte de a pierde noi teritorii, în timp ce situația armatei ucrainene pe front se deteriorează.




Citește și:
VIDEO. Un avion s-a prăbușit în timpul unui show aviatic în Dubai. Pilotul a decedat