PNL pierde definitiv apelul în dosarul Congresului. Decizia care a stat la baza convocării reuniunii rămâne suspendată

Curtea de Apel București a respins, marți, 21 iulie, apelul formulat de Partidul Național Liberal împotriva hotărârii prin care au fost suspendate provizoriu efectele deciziei Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026 privind convocarea Congresului Extraordinar.

„Respinge apelul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 21.07.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în minuta Curții de Apel București.

Prin urmare, PNL a epuizat calea apelului în acest litigiu, iar suspendarea dispusă de Tribunalul București rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care contestatarii cer anularea hotărârii Consiliului Național, potrivit stiripesurse.ro.

Ce decizie a PNL rămâne suspendată

La 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026, prin care fusese convocat Congresul Extraordinar desfășurat două zile mai târziu.

Măsura a fost dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026, în care instanța urmează să analizeze pe fond legalitatea hotărârii de convocare.
Instanța a respins atunci acțiunea formulată direct împotriva lui Ilie Bolojan și a secretarului general Dan Motreanu, constatând că aceștia nu au calitate procesuală pasivă. Procesul continuă însă în contradictoriu cu Partidul Național Liberal.

Decizia pronunțată acum de Curtea de Apel nu înseamnă anularea definitivă a hotărârii Consiliului Național și nici o soluție finală asupra legalității Congresului. Este însă definitivă în ceea ce privește măsura provizorie: hotărârea de convocare nu mai poate produce efecte până când procesul principal va fi soluționat definitiv.

Congresul la care Ilie Bolojan a fost reales

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie a fost organizat în baza hotărârii care rămâne acum suspendată. În cadrul reuniunii, Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului, pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”, și a fost desemnată o nouă echipă de conducere.

Congresul a ratificat și modificările aduse Statutului PNL și a adoptat mai multe hotărâri politice și disciplinare. Printre acestea s-au aflat reafirmarea opoziției față de o alianță cu PSD și solicitarea demisiei unor lideri liberali care îl contestaseră pe Bolojan, între care Adrian Veștea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Rareș Bogdan și Lucian Bode.
Acțiunea în instanță a fost inițiată de 18 membri ai PNL din tabăra contestatarilor. Aceștia au susținut că procedura de convocare și desfășurare a congresului nu a respectat Statutul partidului aflat în vigoare.

Un al doilea proces a suspendat întreaga conducere aleasă la Congres

Litigiul soluționat marți de Curtea de Apel trebuie diferențiat de un al doilea dosar, cu efecte și mai ample.

La 8 iulie, Tribunalul București a suspendat separat toate hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie: cele două hotărâri numerotate 01 și 02/2026, alegerea noilor organe de conducere, ratificarea modificărilor statutare și 13 decizii ulterioare ale Biroului Permanent Național.

Această a doua măsură a fost dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026. PNL a atacat-o, la rândul său, cu apel. Hotărârea din acel dosar este executorie, astfel că actele adoptate la congres și conducerea aleasă atunci sunt lipsite temporar de efecte juridice.


Tribunalul a apreciat, la nivelul unei analize provizorii, că între statutul aflat oficial în vigoare și forma modificată folosită la congres existau diferențe privind depunerea candidaturilor, organizarea alegerilor și sancționarea membrilor. Instanța a reținut și riscul producerii unor consecințe greu de reparat pentru liberalii vizați de procedurile de excludere.

Miza: ce statut putea aplica PNL

Conflictul juridic pornește de la susținerea contestatarilor potrivit căreia PNL a organizat congresul folosind reguli statutare care nu intraseră încă în vigoare.
Potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, orice modificare a statutului trebuie comunicată Tribunalului București în termen de 30 de zile, iar instanța verifică legalitatea acesteia. Hotărârea definitivă prin care modificarea este admisă se publică ulterior în Monitorul Oficial.

PNL a susținut inițial că suspendarea deciziei de convocare produce efecte numai pentru viitor și nu poate desființa un congres care avusese deja loc. Ulterior însă, suspendarea separată a hotărârilor adoptate chiar de congres a înlăturat, cel puțin provizoriu, efectele juridice ale alegerii noii conduceri și ale deciziilor luate de aceasta.
Respingerea definitivă a apelului de marți întărește astfel poziția taberei care contestă conducerea lui Ilie Bolojan, însă confruntarea juridică nu s-a încheiat. Instanțele mai trebuie să se pronunțe pe fond asupra anulării hotărârii de convocare și a actelor adoptate la Congresul Extraordinar.

PRECIZĂRI:


Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.