Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:55 23 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Omagierea unui regiment de elită Regimentul 57 Aviaţie Vânătoare de la Mihail Kogălniceanu (galerie foto)

ro

07 May, 2018 00:00 1397 Marime text
Vineri, 4 mai, într-o zi însorită, cu un timp tocmai bun pentru zbor şi pentru aduceri aminte, pe Aerodromul Militar Mihail Kogălniceanu a avut loc o ceremonie cu prilejul înfiinţării Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare şi, totodată, pentru a marca primul zbor în simplă comandă pe avionul reactiv IAK-23, executat de căpitanul Aurel Răican la data de 26 iunie 1951, pe Aerodromul Ianca.
 
Au fost prezenţi pe platoul mic din faţa biroului foştilor comandanţi de regiment şi unde se ridică impunător monumentul dedicat celor decedaţi foşti şi actuali aviatori comandanţi şi şefi de structuri, civili, grupuri de copii, toţi cei care iubesc aviaţia şi istoria acesteia. Ne-au onorat cu prezenţa comandantul Bazei Aeriene de la Borcea-Feteşti, general Cătălin Băhneanu, preşedintele ARPIA Bucureşti, general în retragere Iosif Rus, preşedintele Cultului Eroilor Constanţa, colonel (rtr) Remus Macovei, foşti aviatori de la R 86 Av V Borcea-Feteşti, membri ai asociaţiei ANCMRR Breaza, reprezentanţi ai Aeroportului Constanţa,
 
După primirea raportului de la comandantul administrativ al Bazei, generalul Băhneanu a rostit un discurs şi a dat undă verde programului desfăşurării evenimentului şi a zborului. A decolat în sonda meteo, cu un avion MIG-21 LanceR, comandorul Adrian Burnichi, fostul nostru coleg.
 
Preoţii au sfinţit prin slujba lor recenta placă comemorativă dedicată echipajului elicopterului PUMA nr. 104 din Escadrila 501 Elicoptere, căpitan-comandor Ionel Ţîrcă (pilot prim, prom. 1982, 44 de ani), căpitan Ion Dinicu (copilot, prom. 1991, 33 de ani), mm2 Tiberiu Şerban (mecanic de bord, prom. 1991, 33 de ani), care au decedat în urma accidentului de zbor din data de 7 aprilie 2003.
 
După ceremonia religioasă, au luat cuvântul mai mulţi invitaţi, printre care şi fostul şef de stat major al regimentului, colonelul (rtr) Moise Filipaş, ce a vorbit despre istoria unităţii, moment întrerupt de trecerea la verticala aerodromului a formaţiei de avioane MIG-21 şi F-16.
 
Regimentul 57 Aviaţie Vânătoare a avut o istorie lungă şi tumultoasă, trecând prin mai multe etape succesive. A luat fiinţă la 15 aprilie 1951, pe Aerodromul Pipera, având în dotare avioane PO-2 şi IAK-11, iar din mai 1951 primind în înzestrare primele avioane reactive IAK-23 şi un avion reactiv şcoală IAK-17, primii piloţi reuşind să execute câte şase zboruri în dublă comandă cu instructor sovietic. Primul comandant al regimentului a fost căpitanul Aurel Răican, denumirea iniţială fiind R 14 Av VR (aviaţie vânătoare reactivă), comandant care, la data de 26 iunie 1951, a executat primul zbor în simplă comandă pe avionul reactiv IAK-23, zbor ce a durat 11 minute. Acel zbor s-a executat în prezenţa ministrului FAM, general Emil Botnăraş, a şefului Direcţiei Politice a Armatei, general Nicolae Ceauşescu, precum şi a altor demnitari şi militari. În urma acestui memorabil zbor, Răican a fost înaintat imediat la gradul următor şi a primit cadou un stilet aurit, pe care a fost gravat textul: „Maiorului Răican Aurel, pilotul român care, primul, a zburat pe un avion de vânătoare reactiv“.
 
Deasupra noastră a urmat o nouă trecere a formaţiei de avioane, iar toate privirile asistenţei s-au aţintit spre cer.
 
Pe 27 iulie 1951, regimentul capătă denumirea de Regimentul 172 Aviaţie Vânătoare. Primul accident de aviaţie în care şi-a pierdut viaţa un pilot din regiment s-a petrecut la data de 15 septembrie 1954, fiind vorba de locotenentul Ioan Ghiţun, cu avionul S-102 nr. 750, cel trecut primul pe placa comemorativă din incinta unităţii de aviaţie de la Mihail Kogălniceanu.
 
Cum s-a petrecut acel prim accident de zbor? Era o zi obişnuită de zbor de instrucţie. Locotenentul Ioan Ioniţă şi locotenentul Ioan Ghiţun au fost planificaţi să execute luptă aeriană individuală la înălţimea de 4.000 m, în zona Costeşti, judeţul Argeş. Să reamintim că luptele aeriene se desfăşurau foarte dur, rezultatele fiind consfinţite de filmul realizat cu fotomitraliera, după interpretarea căruia se acorda un calificativ. După concluziile comisiei de anchetă a rezultat faptul că, în timpul luptei aeriene, locotenentul Ghiţun a rămas în limită de viteză la un viraj strâns, după care a intrat în vrie şi nu a mai putut redresa avionul. Nu a catapultat şi a luat contact cu solul într-o zonă locuită, pe casa unei familii din satul Găujani, comuna Buzoeşti, judeţul Argeş, casă ce a fost incendiată şi distrusă în întregime. A decedat în incendiu şi fata proprietarului gospodăriei. Din anul 1955, regimentul se mută pe Aerodromul Mihail Kogălniceanu în urma unui eveniment deosebit: fuga din ţară cu hidroavionul a doi aviatori de la Escadrila 131 Hidroaviaţie Palazu Mare.
 
La 1 noiembrie 1959, regimentul capătă denumirea de Regimentul 57 Aviaţie Vânătoare, denumire păstrată până la 16 mai 1995, când regimentul se separă în două entităţi: Grupul 57 Aviaţie Vânătoare, comandat de comandorul Ioan Toma, şi Baza 57 Aeriană, sub comanda locotenent-comandorului Norel Durlea. Au urmat perioade cu mari realizări pentru regiment, cum ar fi tragerile aeriene în poligonul Astrahan, aplicaţiile cu trupele de marină şi de uscat, dar şi incidente şi accidente de aviaţie ce s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti. Ca urmare, unii piloţi au trecut la alte categorii de aviaţie, cum ar fi elicopterele, iar cei rămaşi au continuat cu pregătirea pe noul tip de avion.
 
Regimentul a fost înzestrat cu noile avioane MIG-23, primul zbor pe aerodrom cu acest tip de avion a fost executat la 23 februarie 1979 de către colonelul Dumitru Tache şi locotenent-colonelul Matei Stănciulescu, pilotând un avion MIG-23UB, dublă comandă, iar primul comandant al noii escadrile de MIG-23 a fost maiorul Nicolae Drăguţoiu. Pe 30 iunie 1986, pe Aerodromul Mihail Kogălniceanu ia fiinţă prima Escadrilă de cercetare aeriană cu avioane fără pilot, la comanda căreia este numit căpitanul Constantin Papuc… După anul 1990, regimentul primeşte în înzestrare noile avioane MIG-29, considerate cele mai performante la acea vreme.
 
Imediat după terminarea ceremoniei, generalul Cătălin Băhneanu a urcat la manşa unui avion MIG-21 LanceR şi a executat un exerciţiu de acrobaţie la joasă înălţime, spre încântarea şi admiraţia tuturor celor prezenţi.
 
Până la desfiinţarea Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu din anul 2004 au decedat în accidente de aviaţie 20 de piloţi militari pe avioane subsonice şi supersonice, doi piloţi militari de elicopter PUMA şi un mecanic de bord şi un căpitan subinginer, în urma unui eveniment tehnic petrecut la sol.
 
Numele lor sunt înscrise pe frontispiciul unui monument şi a trei plăci comemorative. Pentru toţi aceşti temerari ai văzduhului care şi-au dat viaţa pentru zbor şi ţară, pentru toţi cei care au asigurat prin munca lor activitatea de zbor, pentru toţi cei care au trecut în nefiinţă, noi, aviatorii activi, în rezervă şi în retragere, am luat poziţia de drepţi la intonarea imnului României şi am păstrat un moment de reculegere.
 
Despre Nelu Enache
 
Capitan-comandorul (r) de aviatie Nelu Enache a copilarit in comuna Ciorasti, judetul Vrancea, iar după absolvirea Școlii generale a urmat cursurile Liceului militar „Ștefan cel Mare“ din Campulung Moldovenesc. În acest timp, a frecventat cenaclul literar din liceu şi a publicat versuri în revista literară „Orizont“. În perioada 1973-1976, Nelu Enache a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Aviaţie „Aurel Vlaicu“ din localitatea Boboc, judeţul Buzău. În anul 1976, a fost repartizat la Unitatea Militară 02010 Tuzla, care era cantonată pe Aerodromul Mihail Kogălniceanu sub denumirea de Escadrila 141 Elicoptere. Aici a deţinut, până în anul 1983, funcţia de conducător de zbor pe Platforma de foraj marin „Gloria“. După anul 1983 a fost mutat la Regimentul 57 Aviaţia de Vânătoare Mihail Kogălniceanu, pe funcţia de ofiţer navigator Escadrila a doua MIG 23. Munca şi talentul său în arta scrisului au fost răsplătite la Concursul Naţional de Poezie din 1979, unde a obţinut locul I. În anul 2002, a devenit ofiţer în rezervă cu gradul de căpitan comandor. În prezent, activează în Asociaţia APRIA, filiala Constanţa, care se ocupă de promovarea istoriei aeronauticii.  
 
Citeşte şi:
 
Nelu Enache, despre aviaţia de la Constanţa „Unitatea de la Mihail Kogălniceanu era considerată cea mai bună din ţară, înzestrată cu cele mai noi avioane“​

Nelu Enache, file din istoria aviaţiei militare române
 
Dublă catapultare din MIG-23 (galerie foto)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii