Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
„Noi ne-am dezarmat, voi ne-aţi ocupat“ Acţiune de solidaritate a UDTTMR la Constanţa pentru tătarii din Crimeea (galerie foto)
„Noi ne-am dezarmat, voi ne-aţi ocupat“: Acţiune de solidaritate a UDTTMR la Constanţa pentru tătarii din
11 Dec, 2015 00:00
11 Dec, 2015 00:00
11 Dec, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
4374
Marime text
4374
Marime text
Reprezentanţii UDTTMR au depus o scrisoare la Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, în care se face referire la istoria tătarilor şi la drepturile pe care ei le solicită în prezent. Scrisoarea a mai fost transmisă şi către reprezentanţele diplomatice ale Federaţiei Ruse, Turciei, Ucrainei şi Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.
„Vrem să ni se acorde libertăţile necesare. Să poată spune că sunt tătari, că aparţin unei comunităţi. Vrem ca Rusia să accepte aceste drepturi internaţionale şi să le respecte“, a declarat o tânără, participantă la pichetare.
În jur de 30 de reprezentanţi ai UDTTMR, „înarmaţi“ cu steaguri şi pancarte, au stat preţ de mai bine de o oră în faţa Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa. Mesajele pe care le transmiteau erau: „Tătarii din România, solidari cu fraţii din Crimeea“, „Respectaţi drepturile omului!“, „Am o ţară pe nume Crimeea“, „Noi ne-am dezarmat, voi ne-aţi ocupat“, „Libertate şi democraţie pentru fraţii noştri din Crimeea“.
„Noi, astăzi, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, nu facem decât să cerem respectarea drepturilor elementare ale fraţilor noştri din Crimeea. Nu ne gândim la nişte drepturi echivalente cu cele pe care le avem noi aici, în România, de unde aşa ceva, pentru că aici avem o situaţie extraordinară. Le cerem nişte drepturi elementare. Poate nu ştiţi, dar ei sunt hăituiţi, acolo cine scoate un cuvânt este făcut imediat să emigreze. Ţinem legătura cu cei care au fost exilaţi de acolo“, a precizat preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep.
„Astăzi este ziua cea mai bună pentru a arăta că toţi oamenii au drepturi. Aici, în România, ne sunt respectate drepturile, dar tătarilor din Crimeea le sunt încălcate în mod abuziv drepturile pe care le au. Ziua de 10 decembrie ar trebui să arate că avem drepturi şi că acestea ar trebui să ne fie respectate. Şi tătarii sunt oameni, ca şi cei care aparţin altor naţiuni“, a precizat o fată prezentă la pichetare.
Acţiunea UDTTMR a fost paşnică, nu s-au blocat drumurile şi nici circulaţia. Menţionăm că nu s-a produs niciun incident.
Scrisoare depusă la Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa
„În România suntem aproximativ 40.000 de tătari. Cei mai mulți trăiesc în Dobrogea, dar există o comunitate importantă și în capitală, la București. Prezența tătarilor pe teritoriul românesc poate fi atestată încă din secolul al XIII-lea, iar cei mai mulți au sosit pe aceste meleaguri după 1783, când Hanatul Crimeii a fost anexat de Imperiul Rus. Tătarii au fost nevoiți să își părăsească teritoriul natal, Crimeea, din cauza politicilor țariste, şi au ales să se îndrepte spre Imperiul Otoman, o parte a acestora stabilindu-se în Dobrogea. Mai mult, politica țaristă îndreptată împotriva populației tătare a fost dublată și de organizarea unei colonizări masive cu ruși și a ștergerii sistematice a oricăror urme ale civilizației tătare din Peninsula Crimeea. În urma acestor valuri de emigrare, compoziția etnică a Crimeii s-a schimbat radical. Din majoritate, tătarii crimeeni au ajuns o minoritate în teritoriul lor natal. Din sutele de geamii, au mai rămas în picioare doar câteva, iar din zecile de palate ale hanilor s-a mai păstrat doar cel de la Bahcesaray.Politicile țariste de asimilare a populației tătare și de distrugere a oricărei urme de cultură a acestora au continuat și în timpul regimului bolșevic. Momentul culminant al acestor politici l-a reprezentat 18 mai 1944 când, la ordinul lui Stalin, întreaga populație tătară, bărbați, femei, copii și bătrâni, a fost urcată într-o singură noapte în vagoane de animale și trimisă spre Asia Centrală, Urali sau Siberia. Cei mai mulți au murit pe drum, iar cei care au reușit să ajungă la destinația finală au fost nevoiți să trăiască în lagăre speciale.
În ciuda acestor greutăți, tătarii crimeeni nu au încetat să lupte pentru a-și recâștiga drepturile. Și, cel mai important, în lupta lor nu au apelat niciodată la violență. Acest principiu este cel mai bine rezumat de liderul lor, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu: «O luptă națională în care curge sângele unui om nevinovat este un eșec».
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, procesul de întoarcere s-a complicat, Crimeea devenind atunci parte a Ucrainei. În ciuda acestor schimbări, tătarii crimeeni au continuat să își urmeze scopul, revenirea în Crimeea devenind chiar un factor de stabilitate în peninsula măcinată de conflicte interetnice.
Tătarii din România au fost tot timpul legați direct de Crimeea. Pentru ei, aceasta este «Yeșil Ada» (Insula Verde), teritoriul lor natal. Istoria tătarilor din Dobrogea este strâns legată de cea a tătarilor din Crimeea. În perioada interbelică, când teroarea instituită în URSS de Stalin asupra tătarilor din Crimeea era în creștere, tătarii din Dobrogea au organizat mișcarea națională din jurul revistei EMEL, care își propunea să recreeze Republica Populară Crimeea, stat care a funcţionat pentru o scurtă vreme, în 1917-1918.
Instaurarea regimului comunist în România a rupt toate legăturile tătarilor din Dobrogea cu patria lor natală, Crimeea. După Revoluția din 1989, contactele au început să fie reluate, iar tătarii din România au început să viziteze frecvent Crimeea și să se implice activ în ajutorarea conaționalilor.
Anexarea Crimeii, în februarie 2014, de către Federația Rusă, prin încălcarea tuturor normelor internaționale, reprezintă un nou moment critic în istoria tătarilor crimeeni.
Noi, tătarii din România, comunitate istorică a Dobrogei, cetățeni loiali ai unei țări membre NATO și UE, care și-a propus respectarea drepturilor omului, a normelor și a tratatelor internaționale, cerem încetarea de îndată a anexării Crimeii și revenirea acesteia la Ucraina. Federaţia Rusă trebuie să îşi respecte angajamentele luate pe plan extern, inclusiv acelea legate de respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a vecinilor săi, deci şi a Ucrainei. Revenirea Peninsulei Crimeea la Ucraina ar fi pasul obligatoriu în detensionarea situaţiei în Estul Europei şi în bazinul Mării Negre şi ar ajuta la găsirea de soluţii avantajoase pentru cooperare şi colaborare. Acest lucru este cerut de comunitatea internaţională, de statele membre ale Uniunii Europene şi de NATO, inclusiv de România.
Îngrijorați de soarta conaționalilor noștri, cerem, de asemenea, ridicarea sancțiunilor impuse lui Mustafa Abdulcemil Kirimoglu, liderul tătarilor crimeeni, lui Refat Ciubarov, președintele Meclisului Național al Tătarilor Crimeeni, și celorlalți membri ai Meclisului care nu au voie să mai intre în patria lor natală, Crimeea! Cerem eliberarea imediată a tuturor deținuților politici tătari crimeeni! Cerem încetarea imediată a tuturor presiunilor asupra populației tătare crimeene, acordarea imediată de libertăţi democratice de asociere, exprimare, funcţionare instituţională şi respectarea normelor europene de convieţuire interetnică!
Cerem să se accepte intrarea pe teritoriul Peninsulei Crimeea a observatorilor ce reprezintă instituțiile și organizațiile internaționale!
Constanța, 10 decembrie 2015. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
