Extradarea, curent european la nivel judecatoresc

Schimbarile si evolutia au devenit parte integranta a cotidianului romanesc, cel putin la un nivel teoretic. Odata cu ascensiunea spre Europa, Romania a fost nevoita sa ia anumite decizii in ceea ce priveste modalitatea extradarilor, in asa fel incat sa se alinieze la normele cerute.

Conform site-ului www.ec.europa.eu, noua procedura de extradare prin mandat european se bucura de un real succes in Romania. Aceasta este concluzia celui de-al doilea raport de evaluare al Comisiei Europene privind transpunerea legislatiei europene in domeniu. Mai exact, durata procedurii a scazut in mod considerabil. In prezent, o cerere de predare necesita, in medie, intre 11 si 43 de zile, in functie de obtinerea consimtamantului din partea persoanei in cauza. In cazul procedurii de extradare, solutionarea unor astfel de cereri putea depasi un an. In ciuda succesului acestei proceduri, exista insa unele lacune in asimilarea legislativa la nivel national a acestui sistem. In februarie, instantele locale s-au confruntat cu dosarul lui Nikolaos Markogiannaki, cetatean grec, in cazul caruia autoritatile au formulat o cerere de extradare pentru fraude economice comise in Grecia, in perioada 1995 - 1998. Barbatul, de 55 de ani, se afla in urmarire internationala, si pe numele lui era emis un mandat european de arestare. Ulterior, el a fost retinut in Constanta, dar masura arestului preventiv a fost inlocuita cu interdictia de a parasi localitatea. Un caz consacrat este cel al cetateanului americano-italian Marc Vincent Pazienza. El a fost extradat pe 31 iulie, dupa ce a fost gasit intr-un apartament situat la parterul unui bloc din zona Dacia.

Scris de: {autor}Violeta PAVELESCU{/autor}