Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:53 11 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Doamna asta de la Transporturi

ro

27 Aug, 2013 00:00 1410 Marime text
Nu înţeleg de ce ar trebui să privim numirea Ramonei Mănescu la conducerea Ministerului Transporturilor drept o mişcare inteligentă. Sau înţeleaptă. Sau care ar ţine de cine ştie ce strategie perfid politică de-a lui Crin Antonescu. Sau de ce ar trebui să o considerăm mai potrivită decât Nini Săpunaru, fostul şef al Vămilor în timpul tunurilor în contrabanda cu ţigări. Sau mai bună decât Relu Fenechiu, un fost ministru în funcţie condamnat la închisoare. Sau decât Ovidiu Silaghi, urmărit penal pentru acuzaţii de corupţie. E drept, doamna asta n-a avut probleme cu legea. Dar doamna asta a cerut Comisiei Europene desfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ridicarea MCV pe Justiţie. Atunci s-a făcut remarcată.

Doamna asta nu este un profesionist în domeniu, aşa cum a cerut premierul Ponta pentru Ministerul Transporturilor. Se întâmplă să fie soţia lui Rareş Mănescu, apropiatul lui Crin Antonescu şi finanţator al PNL-ului. Nu că asta ar fi o vină. Dar o fi cântărit în luarea deciziei, de vreme ce liberalii n-au găsit un profesionist, un om care se bucură, poate, de mai puţină notorietate, dar care să nu fie nevoit să-şi mascheze incompetenţa, un om care să nu treacă drept „apropiat”, „protejat” al lui X sau Y, un om care să nu reacţioneze pavlovian la comanda partidului, în defavoarea interesului public.

Revin: de ce ar trebui să privim numirea acestei doamne ca pe o mişcare inteligentă? Păi, fix din aceleaşi motive. Este soţia lui Rareş Mănescu, un apropiat al liderului PNL, Crin Antonescu, şi, în plus, omul care dă bani la partid. Este susţinută la vârful unui minister extrem de bănos.
Numirea acestei doamne în acest minister nu are nicio legătură cu principiul „omul potrivit în locul potrivit”. Căci accentul cade aici nu pe competenţa profesională, ci pe aceea politică.

Este, dacă vreţi, un soi de confiscare a interesului public. Cum altfel am putea interpreta susţinerea unui om care a cerut desfiinţarea unei instituţii care se ocupă de penali şi care, profesional, nu a avut tangenţe cu Transporturile, în fruntea acestui minister? Cum rămâne, deci, cu interesul public? L-or fi îngropat în drumul dintre Parlamentul European şi sediul central al PNL.

Ti-a placut articolul?

Comentarii