Mecanismul unei fraude de lux UniCredit, victimă într-o schemă de creditare bazată pe documente false. Dosarul, la Curtea de Apel Constanța

• După contopirea pedepselor, instanța a aplicat o pedeapsă finală de 1 an și 6 luni închisoare, însă a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pe un termen de 3 ani

 
Dosarul de înșelăciune și fals care a vizat o amplă fraudă cu înscrisuri oficiale a trecut într-o nouă etapă procesuală. Ieri, 28 ianuarie 2026, la Curtea de Apel Constanța a fost înregistrat apelul declarat de Parchet împotriva sentinței primei instanțe prin care inculpata Manole Cătălina a fost condamnată la închisoare cu suspendare.
 
Condamnarea în primă instanță
 
La finalul anului trecut, pe 30 decembrie 2025, Judecătoria Constanța a pronunțat sentința penală nr. 1316, prin care Cătălina Manole a fost găsită vinovată pentru un concurs de patru infracțiuni:

• Înșelăciune: 1 an închisoare;
• Fals material în înscrisuri oficiale: 9 luni închisoare;
• Fals în înscrisuri sub semnătură privată: 6 luni închisoare;
• Uz de fals: 3 luni închisoare.

 
După contopirea pedepselor, instanța a aplicat o pedeapsă finală de 1 an și 6 luni închisoare, însă a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pe un termen de 3 ani. Pe lângă măsurile de supraveghere, inculpata a fost obligată să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității în Constanța sau Ovidiu.
 
Eroarea materială: Daune de peste 100.000 de euro omise inițial
 

Un aspect surprinzător al dosarului a fost îndreptarea unei erori materiale majore la data de 14 ianuarie 2026. Judecătoria a admis completarea sentinței inițiale, care nu menționa latura civilă. Astfel, Cătălina Manole a fost obligată oficial la plata sumei de 113.853,68 euro către partea civilă UniCredit Bank, reprezentând daune materiale rezultate din activitatea infracțională.
 
Schema infracțională: Promisiuni de vânzare și extrase CF false
 
Conform probatoriului, inculpata s-a folosit de documente falsificate pentru a induce în eroare partenerii financiari și contractuali. Instanța a dispus desființarea următoarelor acte false:

• O promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare din 2021, aparent autentificată la un birou notarial;
• Un extras de carte funciară pentru informare falsificat;
• Cereri și declarații de intenție din 2022 privind înstrăinarea unor imobile.

Conform motivării sentinței nr. 1316/2025 a Judecătoriei Constanța, frauda orchestrată de Cătălina Manole a fost una complexă, bazată pe o arhitectură de falsuri menite să creeze aparența de legalitate pentru obținerea unor sume uriașe de bani.

 
Iată detaliile despre mecanismul fraudei, așa cum reies din documentele instanței:
 
1. Obiectivul fraudei: Contractarea unui credit ipotecar fictiv
 
Inculpata a vizat obținerea unui credit bancar de la UniCredit Bank, folosindu-se de un imobil pentru care nu avea drept de înstrăinare sau care făcea obiectul unor promisiuni de vânzare fictive. Prejudiciul final reținut de instanță se ridică la 113.853,68 euro.
 
2. Fabricarea „Istoricului Proprietății” (Fals material și Uz de fals)
 

Pentru a convinge banca de bonitatea și legalitatea tranzacției, Manole a falsificat un set întreg de documente oficiale:

• Promisiunea de vânzare-cumpărare falsă: A creat un document (nr. 143/30.06.2021) care părea a fi autentificat la un Birou Notarial Public. Acest act simula o înțelegere între părți care, în realitate, nu existau sau nu consimțiseră la tranzacție.
• Extrasul de Carte Funciară falsificat: Inculpata a prezentat un extras CF (nr. 25148) care conținea date nereale privind sarcinile imobilului sau identitatea proprietarilor, pentru a ascunde orice impedimente legale care ar fi blocat creditarea.
• Acordul de înstrăinare fictiv: A falsificat semnăturile unor persoane (identificate în dosar ca fiind proprietarii reali sau moștenitorii) pe o „cerere de solicitare emitere acord înstrăinare imobil” și pe o „declarație de intenție” datate 20.10.2022.

 
3. Inducerea în eroare a instituției bancare (Înșelăciunea)
 
Inculpata a prezentat aceste înscrisuri băncii ca fiind autentice. Prin utilizarea calității de proprietar/promitent dobânditor (bazată pe acte false), aceasta a determinat unitatea bancară să elibereze fondurile aferente creditului. Banca a fost indusă în eroare crezând că imobilul constituie o garanție reală și valabilă, când, în fapt, actele care stăteau la baza garanției erau plăsmuite.
 
4. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată
 
Pe lângă actele care imitau înscrisurile notariale sau cadastrale, Manole a falsificat și o serie de documente private (contracte de mână, declarații, adeverințe) necesare la dosarul de creditare, utilizând semnături false ale unor presupuși parteneri de afaceri sau proprietari.
 
5. Recunoașterea vinovăției și consecințele
 
Instanța a reținut că inculpata a uzat de procedura recunoașterii învinuirii (art. 374 alin. 4 C.proc.pen.), ceea ce i-a redus limitele pedepsei cu o treime.

• Motivul suspendării: Deși prejudiciul a fost foarte mare (peste 100.000 euro), judecătorul de fond a considerat că inculpata este la prima abatere penală, este integrată social și a manifestat o atitudine cooperantă, considerând că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, sub supravegherea Serviciului de Probațiune.

 
Prin sentință, instanța a dispus distrugerea fizică/desființarea juridică a tuturor acestor acte (promisiunea notarială, extrasul CF fals, cererile de înstrăinare), pentru ca acestea să nu mai poată fi introduse niciodată în circuitul civil.
 
 
Apelul și termenele viitoare
 
Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a declarat apel pe 15 ianuarie 2026, nemulțumit, cel mai probabil, de clemența pedepsei primite de inculpată raportat la prejudiciul de peste 100.000 de euro și complexitatea falsurilor.
 
Curtea de Apel Constanța a stabilit deja primul termen în acest dosar pentru data de 18 februarie 2026, ora 09:00 (Complet C. 4 A). Judecătorii de apel vor decide dacă mențin suspendarea executării pedepsei sau dacă, având în vedere gravitatea faptelor, se impune o pedeapsă cu executare în regim de detenție.
 

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:
Seniorii constănțeni învață să navigheze în siguranță în mediul digital prin programul național „SECURITATE CIBERNETICĂ. Inițiere pentru Seniori”