Cum funcţionează „maşina de vot” a primarului Mazăre Pentru ce plătim consilierii locali
Cum funcţionează „maşina de vot” a primarului Mazăre: Pentru ce plătim consilierii locali
06 Aug, 2013 00:00
ZIUA de Constanta
2497
Marime text
2497
Marime text
În unele rapoarte ale Institutului pentru Politici Publice Consiliul Local Municipal Constanţa era definit drept o „maşină de vot” a primarului.De la constituirea noului Consiliu Local Municipal (CLM) Constanţa a trecut mai bine de un an. Ce au făcut aleşii locali în acest interval de timp? Ce proiecte au iniţiat, cu ce realizări se pot lăuda? Confirmă (şi) aceşti consilieri principiul potrivit căruia Consiliul Local este „maşina de vot” a primarului? Sau, din contră, îşi reabilitează imaginea în ochii electoratului?
Pe cine au trimis constănţenii în CLM Constanţa
Din Consiliul Local Municipal Constanţa fac parte 27 de aleşi locali. PSD are 15 consilieri: Denis Ali, Valentin Ciorbea, Marioara Cojoc, Mircea Dobre, Decebal Făgădău (viceprimar), Daniel Georgescu, Temur Ibraim, Carmen Onciu, George Papari, Valentin Pîrvulescu, Răducu Popescu, Costin Răsăuţeanu, Gabriel Stan (viceprimar), Vasile Chirondojan, George Vişan. UNPR are doi reprezentanţi, anume Harry Boiagian şi Vasile Roşu, în vreme ce PP-DD-ul are trei consilieri: Gabriel Candindatu, Dede Perodin şi Valentin Surghie. PNL e reprezentat în CLM de trei aleşi locali, anume Ana Marcu, Radu Matei şi Virgil Lixandru, iar APC (n.r. fosta Alianţă pentru Constanţa) de patru: Iustin Fabian Roman, Sorina Tuşa şi Tudorel Chesoi, cel de-al patrulea mandat fiind vacant chiar şi la momentul de faţă, la mai bine de jumătate de an după ce fostul consilier local Florin Gheorghe a devenit deputat. Menţionăm aici faptul că ţărănistul Tudorel Chesoi nu votează în acord cu foştii săi colegi din APC.
La cât poate ajunge indemnizaţia unui consilier
De la momentul constituirii sale, pe 25 iunie 2012, Consiliul Local Constanţa s-a reunit în 13 şedinţe ordinare şi în câteva şedinţe extraordinare. Pentru participarea la fiecare dintre aceste şedinţe, dar şi pentru activitatea în comisiile de specialitate, fiecare ales local primeşte o indemnizaţie. Potrivit spuselor Marcelei Enache, secretarul municipiului Constanţa, indemnizaţia lunară a unui consilier local „reprezintă un procent din salariul primarului, dar nu mai mult de trei şedinţe, una ordinară şi două de comisii”. Marcela Enache nu a putut menţiona însă care este procentul exact.
Consilierii locali susţin că indemnizaţia lor poate ajunge, în unele luni, până la 600 de lei, dacă participă la o şedinţă ordinară şi la două şedinţe ale comisiilor de specialitate.
Este interesant, în acest context, să facem o trecere în revistă a iniţiatorilor proiectelor de hotărâre ale Consiliului Local Municipal Constanţa. Amintim că, în unele dintre rapoartele întocmite de Institutul pentru Politici Publice din anii trecuţi, CLM Constanţa era definit drept o „maşină de vot” a primarului.
Cel dintâi iniţiator al proiectelor de hotărâre este, evident, primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Edilul şef semnează cele mai multe dintre proiectele care, dată fiind majoritatea USL din CLM, trec fără mari probleme. Următorul iniţiator este, în ordinea numărului de proiecte semnate, viceprimarul Decebal Făgădău. Social democratul a iniţiat 67 de proiecte de hotărâre.
Pe locul trei se află consilierul PSD Răducu Popescu, inspector general şcolar, cu trei proiecte iniţiate.
Apel la dialog
Precizăm că nu e nimic ieşit din comun în faptul că Mazăre semnează cele mai multe proiecte. Din contră! Surprinzător e faptul că o fac şi alţii, spre deosebire de mandatele precedente ale Consiliului Local Constanţa.
În altă ordine de idei, amintim că, paradoxal, opoziţia faţă de social democraţii din CLM nu s-a ridicat din rândurile ARD (PDL + PNŢCD), ci din cele ale PNL. Liberalii Ana Marcu şi Radu Matei au obiectat, în repetate rânduri, la proiectele iniţiate de primarul Mazăre. Taxa pentru gunoi, spre exemplu, a generat o dispută aprinsă între primarul Constanţei şi Ana Marcu. De principiu, încă de la preluarea mandatului, cei doi liberali au făcut apel la dialog ori de câte ori un proiect de hotărâre a ridicat semne de întrebare.
Cât despre cel de-al treilea consilier PNL, trebuie menţionat că Virgil Lixandru pare mai apropiat de PSD, decât de partidul pe listele căruia a candidat. Lixandru nu a fost niciodată solidar cu colegii săi de partid în disensiunile pe care cei doi le-au avut cu Mazăre.
Privită în ansamblu, activitatea celor 27 de aleşi locali nu pare impresionantă. Dacă ne raportăm la numărul de proiecte iniţiate, constatăm că unii aleşi locali se laudă cu... zero propuneri de proiecte.
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


