Facultatea îți poate majora pensia Câți lei se adaugă lunar pentru fiecare an de studii superioare

Absolvenții de facultate pot primi o pensie mai mare datorită anilor petrecuți la studii, chiar dacă în acea perioadă nu au plătit contribuții. Studiile universitare absolvite la zi și încheiate cu diplomă sunt luate în calcul și pot aduce câteva zeci sau chiar aproximativ 100 de lei în plus lunar, în funcție de durata facultății.

Aproximativ 20 de lei în plus pentru fiecare an de facultate

Anii de studii universitare nu sunt considerați ani contributivi și, prin urmare, nu pot fi folosiți pentru completarea stagiului minim de cotizare de 15 ani necesar pentru pensie.

Totuși, facultatea absolvită la zi și cu diplomă este recunoscută drept perioadă complementară stagiului de cotizare și influențează valoarea finală a pensiei.

În prezent, pentru fiecare an de studii universitare se acordă aproximativ un sfert de punct. Raportat la valoarea punctului de referință din 2026, acest lucru înseamnă circa 20 de lei în plus la pensie pentru fiecare an de facultate, potrivit stiripesurse.ro.

Cât se adaugă pentru trei sau cinci ani de studii

Diferența devine mai vizibilă atunci când sunt luați în calcul toți anii de facultate. Pentru o persoană care a urmat trei ani de studii, majorarea pensiei ajunge la aproximativ 60 de lei pe lună.

În cazul unei facultăți cu durata de cinci ani, suma suplimentară poate ajunge la aproximativ 100 de lei lunar.

Există însă o situație diferită pentru persoanele care au avut un loc de muncă în timpul facultății și au achitat contribuțiile aferente. Pentru acestea, perioada respectivă este deja considerată contributivă.

Prin urmare, DA, anii de facultate (și de master sau doctorat) pot aduce bani în plus la pensie, bet efectul e destul de mic și are condiții clare.

Conform Legii 360/2023, studiile universitare urmate la zi / cu frecvență, pe durata normală, și finalizate cu diplomă sunt perioade asimilate. Ele nu sunt ani în care ai plătit contribuții, deci nu sunt echivalente cu anii lucrați.

Ce aduc concret

Pentru aceste perioade se acordă un punctaj lunar de 0,25 puncte. Asta înseamnă 0,25 puncte pe an de studii (punctajul anual = suma punctajelor lunare împărțită la 12).

Pensia se calculează: număr total de puncte $\times$ valoarea punctului de referință (VPR). În 2026 VPR este 81 lei. Deci:

• 1 an de facultate $\approx$ 20 lei în plus pe lună

• 3 ani $\approx$ 60 lei

• 4 ani $\approx$ 81 lei

• 5 ani $\approx$ 100 lei

Punctele astea se adaugă la totalul folosit la calculul pensiei. Nu primesc însă puncte de stabilitate (bonusul pentru anii contributivi peste 25).

Ce NU fac anii de facultate

• Nu completează stagiul minim contributiv de 15 ani necesar pentru pensia de limită de vârstă.

• Nu se numără, în general, la stagiul complet contributiv de 35 de ani (important pentru pensie anticipată sau unele reduceri de vârstă).

• Dacă în timpul facultății ai lucrat și s-au plătit contribuții, se ia în calcul perioada de muncă (care e mai avantajoasă), nu studiile. Perioadele nu se cumulează dacă se suprapun.

Pot intra însă la cei 5 ani extra peste stagiul complet contributiv de 35 de ani, în situațiile în care legea permite reducerea vârstei de pensionare cu până la 5 ani fără penalizare.

Condiții importante

• Doar cursuri de zi / cu frecvență, durată normală, diplomă de licență, master sau doctorat.

• Dacă ai făcut mai multe facultăți sau mai multe cicluri de același nivel, se valorifică o singură perioadă, la alegere.

• Trebuie să fi fost asigurat în sistemul public la un moment dat ca să le poți valorifica.

La dosar poți pune diploma + foaia matricolă sau o adeverință de la facultate din care să reiasă durata și forma de învățământ. Dacă ești deja pensionar, poți cere recalcularea.

În concluzie - Anii de facultate aduc ceva bani în plus (câteva zeci de lei pe lună, nu sume mari), dar nu înlocuiesc anii de muncă și nu te ajută să îndeplinești stagiul minim de 15 ani contributivi. Cea mai bună variantă rămâne totuși să fi lucrat și să fi contribuit efectiv.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.