Ce pierd oraşele Hârşova şi Cernavodă prin retragerea proiectului de descentralizare a porturilor dunărene

Edilul de la Hârşova, Tudor Nădrag, este nemulţumit de actuala descentralizare adoptată de Guvern, prin care porturile dunărene nu mai trec la autorităţile locale. „Nu există voinţă politică suficientă, cum s-a văzut în USL. O parte a dorit trecerea către autorităţile locale a porturilor, cealaltă parte, şi mă refer aici la cei de la PNL, au fost împotrivă”, a declarat ieri primarul Tudor Nădrag. Şeful autorităţii locale a declarat că, din punctul lui de vedere, Hotărârea de Guvern prin care Portul Hârşova şi 2,5 kilometri în aval şi 2,5 km în amonte au fost daţi în administrare la APDM Galaţi reprezintă o mare greşeală. „În primul rând, nu investesc. Ei nu fac altceva decât să încaseze chirii de la agenţii economici care sunt situaţi în zona portuară şi pe malul Dunării şi nici nu ne protejează împotriva inundaţiilor, ca să investească şi ei ceva dacă tot au malul Dunării, 2,5 kilometri în aval şi în amonte. În momentul în care am construit un dig să protejăm 24 de familii de inundaţii, am fost sunaţi de cei de la APDM să ne întrebe de ce nu le-am cerut aprobarea lor”, a susţinut şeful autorităţii locale.
 
La Hârşova, au căzut proiectele cu fonduri europene pentru modernizare
 
Primarul a mai declarat că a avut în intenţie atragerea de fonduri europene pentru modernizarea Portului Hârşova, însă acest lucru i-a fost refuzat. Motivaţia? „În momentul în care am vrut să accesăm un proiect pe fonduri europene pentru modernizarea portului, pentru că, iată, periodic, acostează nave străine de pasageri, care debarcă aici în condiţii improprii, neavând investiţii minime pentru aşa ceva, ne-am lovit de faptul că nu suntem noi administratorii acestui port”, a explicat edilul. Dacă portul ar fi trecut la administraţia locală, potrivit primarului, prima obligaţie a autorităţii locale ar fi fost legată de depunerea de proiecte de accesare a fondurilor europene în vederea modernizării portului. „Este un lucru necesar. Această modernizarea ar face ca un număr mai mare de nave de pasageri să acosteze aici şi am putea valorifica potenţialul turistic şi arheologic al zonei”, a mai declarat Tudor Nădrag.
 
Planul de reabilitare a falezei din Cernavodă, dat peste cap
 
La rândul său, primarul oraşului Cernavodă, Gheorghe Hânsă, a precizat: „Trebuia să ne dea partea de turism, care înseamnă o dană de aproximativ o sută de metri, fără niciun echipament, şi era de ajuns. Dar e treaba lor...”. Întrucât nu a fost posibilă preluarea danei, şeful autorităţii locale întâmpină acum probleme şi în privinţa proiectului de reabilitare a falezei. „Noi o să o folosim (n.r. dana), dar o îngrijeam mai bine şi o introduceam într-un masterplan, care ar fi fost mai întreg cu această dană de turism şi ne-ar fi avantajat la o finanţare. Dana este o parte din faleză, împreună cu gara fluvială, toate aceste părţi reprezintă un tot unitar”, a explicat Gheorghe Hânsă. Şeful autorităţii locale a menţionat că proiectul de reabilitare a falezei va fi „peticit”. „Nu-mi dau seama cum vom proceda. Analizăm în fiecare săptămână noi şi noi posibilităţi. Rămâne de văzut ce vor spune proiectantul şi arhitectul”, a conchis şeful autorităţii locale.

Precizăm că, duminică, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că, în urma opoziţiei PNL şi a ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, s-a luat decizia ca porturile mici de pe Dunăre să nu fie descentralizate.
Mai precis, din varianta finală a proiectului privind descentralizarea, asumat ieri de Guvern, au fost eliminate prevederile legate de transferul agenţiilor de prestaţii sociale al dreptului de administrare în cazul unor porturi sau al cinematografelor şi grădinilor de spectacol către autorităţile locale.