Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:49 28 03 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Monumentele istorice, naturale și religioase dintre Hârșova și Krușari, readuse în atenția publică (galerie foto)

ro

03 Mar, 2020 00:00 1459 Marime text

Ieri au început cercetările preventive la Cetatea Carsium, în perspectiva implementării proiectului de restaurare a monumentului.
Săptămâna trecută, după cum informează arheologul Constantin Nicolae, s-a predat amplasamentul ansamblului Vasile Cotovu, care urmează să fie reabilitat într-un proiect cu fonduri europene pe axa CBC România-Bulgaria: „Urmează organizarea de șantier și demararea lucrărilor de restaurare. Nu va fi ușor, având în vedere degradarea monumentului, după cum se vede. În cadrul aceluiași proiect, am predat, duminică (23 februarie - n.r.), partenerilor bulgari varianta în limba română a unui ghid turistic care cuprinde monumentele istorice, naturale și religioase dintre Hârșova și Krușari, în perspectiva realizării unor trasee turistice în Dobrogea”.
 

Două comunități din România și Bulgaria, unite prin cunoașterea și promovarea istoriei comune


Pentru mai multe amănunte legate de acest ambițios proiect, am apelat la arheolog Constantin Nicolae, membru în echipa de implementare a proiectului.
„Istoria trecută a comunităților umane care au trăit pe arii geografice mai reduse, bine individualizate, ar trebui să-i apropie mai mult pe locuitorii aflați astăzi sub imperiul evenimentelor de la începutul epocii moderne, de o parte și cealaltă a frontierelor. În definitiv, și unii și ceilalți își pot găsi astăzi cu ușurință rădăcini comune, pot conviețui în pace, bună înțelegere și prosperitate, chiar dacă au fost ținuți, intenționat, cu spatele sau cu ură unii față de ceilalți de propaganda unor regimuri politice potrivnice.
Pentru aceasta trebuie să-și cunoască istoria, să vadă mai mult ce i-a unit decât ce i-a făcut să lupte cu înverșunare în anumite momente ale propriei existențe, din care să învețe lecția propriei umilințe, a iertării, a împăcării și a trecerii umăr la umăr în veacurile și mileniile următoare.


În logica acestei paradigme se poate înscrie și soarta locuitorilor Dobrogei de astăzi. Două județe aparțin României, două Bulgariei. Între Dunăre și Mare s-a croit mii de ani o civilizație unitară bazată pe conviețuirea acelorași seminții umane. Numai în ultimul mileniu și jumătate s-au produs schimbări majore, iar din ultimele secole au apărut falii cu impact politic major la nivelul conștiinței individuale și, mai grav, colective.
Formarea statelor moderne a deschis problema, și aici, ca oriunde în Europa, succesiunii viitoarelor teritorii de graniță. Fără să intrăm în detalii privind evoluția relațiilor dintre România și Bulgaria pe tema moștenirii teritoriului dintre Dunăre și Mare, problemă care a determinat sacrificii umane uriașe de ambele părți, și a format, mai ales în perioada regimurilor comuniste din ambele țări, un anumit tip mental și de comportament la nivel individual și colectiv, logica impusă de bunul-simț și mai ales de însușirea de către ambele popoare a valorilor Europei Unite a condus la necesitatea implementării programelor cultural-educative de apropiere între cei care trăiesc de o parte și cealaltă a graniței care desparte Dobrogea în două. Aceasta este, în primul rând, rațiunea proiectelor comune româno-bulgare.


În al doilea rând, proiectele își propun să întărească coeziunea la graniță pentru rezolvarea multiplelor probleme care se identifică sub toate aspectele (economice, politice, culturale, educative, turistice, de mediu etc). În cazul de față, proiectul care se derulează între Hârșova și Krușari a pornit de la necesitatea stringentă a fiecărei comunități de a valorifica o bogată moștenire cultural-istorică și de a o transforma într-o alternativă la dezvoltarea durabilă. Pe teritoriul celor două localități se găsesc obiective istorice de valoare excepțională și monumente ale naturii care prin valorificare pot contribui, așa cum se întâmplă în țările cu tradiție în turismul cultural-istoric din sud-estul Europei (Grecia sau Turcia, spre exemplu) nu numai la dezvoltarea lor, dar chiar și a regiunii, în ansamblu.


La Krușari există una din cele mai mari fortificații romano-bizantine (Zaldapa), precum și Valea Uscată, o zonă calcaroasă cu peșteri și așezăminte de cult săpate în stâncă. Zestrea cultural-istorică a Hârșovei se compune dintr-o așezare neolitică cu un strat de cultură de circa 13 m înălțime, una din cele mai mari din acest punct de vedere din Europa, și o succesiune de fortificații care se întind pe aproape două milenii, din epoca romană timpurie până la începutul epocii moderne, cunoscută generic sub denumirea de «cetatea de la Hârșova» și un muzeu a cărui viață este legată de iluștrii regi ai României. A fost inaugurat de Carol I, redeschis după Primul Război Mondial de Ferdinand, redeschis după aproape o jumătate de secol de regele Mihai.


Ambele comunități utilizează fondurile europene pentru a valorifica cât mai bine, în limita posibilităților curente, acest imens potențial. Proiectul are în derulare o serie de activități destinate mai multor categorii sociale, dar cu precădere tinerilor. De exemplu, vor fi organizate tabere de arheologie la Zaldapa și Carsium, expediții cicloturistice pe traseele consacrate în acest proiect, vor fi realizate un film cu prezentarea obiectivelor turistice și un ghid cu traseele turistice propuse.


Nu este lipsit de interes faptul că partenerii bulgari au realizat un plan de marketing privind dezvoltarea turismului în zonă. Proiectul se adresează și specialiștilor de la Muzeul din Dobrici și MINA Constanța. Aceștia vor participa la o sesiune având ca tematică istoria Dobrogei și a localităților implicate. Comunicările prezentate vor fi cuprinse într-un volum.


Produsele realizate în proiect se adresează turiștilor, dar mai ales agențiilor. Ghidul turistic aflat acum în faza de corectură va fi publicat în limbile română, bulgară și engleză. Se propun aici mai multe trasee turistice cu pornire din cele două localități: Hârșova sau Krușari. Se preconizează trasee mai mici, de o zi, sau pe perioadă mai lungă. Evident, aici agențiile vor avea un rol important, pentru că trebuie să identifice și să ofere toate facilitățile necesare unui scurt sejur.


În alcătuirea itinerarelor turistice s-au luat în calcul toate oportunitățile oferite de moștenirea istorică, de mediul natural și de particularitățile locurilor. De exemplu, se pot organiza excursii cu tematică exclusiv istorică pe trasee devenite deja clasice (pe linia Dunării sau litoralul Mării Negre) cu vizitarea cetăților romane (Carsium-Capidava-Tropaeum Traiani-Zaldapa-Callatis-Tomis-Histria) sau cu tematică ecumenică (Mănăstirea Prodromița Hârșova-Mănăstirea Epictet și Astion Capidava-Mănăstirea Dervent etc.).


La nivelul localităților cu potențial turistic mare, ghidul prezintă adresa, programul, taxa de vizitare și caracteristicile de bază ale monumentelor istorice, de cult, muzeelor, caselor memoriale, monumentelor naturale ce pot fi vizitate. Autorii s-au străduit să cuprindă aici o diversitate cât mai largă de locuri care pot fi vizitate, astfel încât regiunea să ofere și celor mai exigenți turiști posibilitatea petrecerii timpului liber într-un mod educativ și atractiv”.


Sursa foto: Facebook Constantin Nicolae



Citește și:

Drumurile de acces către Ansamblul Vasile Cotovu şi Cetatea Carsium din Hârşova, reabilitate (document)

Ansamblul „Vasile Cotovu“, centrul multicultural din Hârșova, reabilitat de ADEF Management SRL din București (document)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii