Lansare de carte la Muzeul de Istorie Constanța „Pe teme din istoria politicii externe a României”, de istoricul Constantin Cheramidoglu

Editura StudIS a lansat volumul „Pe teme din istoria politicii externe a României”, semnat de istoricul Constantin Cheramidoglu, o apariție editorială care reunește două decenii de cercetări dedicate relațiilor internaționale ale României din prima jumătate a secolului XX.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va găzdui lansarea cărții „Pe teme din istoria politicii externe a României”. Potrivit reprezentanților MINAC, volumele, intitulate „Pe teme din istoria politicii externe a României” și „Pe teme din istoria economiei românești”, sunt rodul unei cercetări riguroase, reflectând direcțiile majore de interes ale autorului.

Evenimentul va avea loc miercuri, 10 decembrie 2025, începând cu ora 14:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.

Cartea oferă o privire amplă asupra modului în care politica externă românească s-a construit, s-a reflectat și a fost percepută în presa și opinia publică europeană. Volumul include peste douăzeci de studii tematice, multe dintre ele publicate anterior în reviste academice, dar regândite acum într-o structură integrată. Autorul lucrează cu un spectru larg de surse – presă europeană, presă românească, documente diplomatice, arhive și mărturii memorialistice –, reușind să surprindă felul în care România era văzută din exterior în anii care au precedat Primul Război Mondial, în perioada conflagrației și în deceniile interbelice.

Cartea readuce în atenție teme precum acțiunile României în Balcani (1911–1913), reacțiile marilor puteri față de aspirațiile naționale românești, percepția presei franceze asupra idealului unirii, situația Dobrogei în timpul ocupației Puterilor Centrale și problematica gurilor Dunării din perspectiva intereselor geopolitice ale Germaniei.

 

Înțelegerea prezentului prin trecut
 

În argumentul care deschide volumul, Constantin Cheramidoglu subliniază importanța studierii istoriei politicii externe pentru înțelegerea dinamicii actuale a relațiilor internaționale. Autorul arată că politica externă nu poate fi ruptă de contextul intern și că imaginea României în lume a fost modelată constant de factori politici, economici și culturali. O parte semnificativă a lucrării reconstruiește tocmai această imagine – uneori favorabilă, alteori tensionată –, redată prin vocea presei străine.
Prefața marchează și caracterul inedit al unor studii incluse, în special cele care interpretează politicile marilor puteri din perspectiva influenței lor asupra regiunilor sensibile precum Dobrogea, Basarabia sau gurile Dunării.

 

Cartea este organizată pe trei direcții majore:

 

1. România și Balcanii (1911–1913)

Sunt analizate reacțiile presei internaționale la implicarea României în războaiele balcanice, ecourile diplomatice ale campaniilor din 1913 și percepția generală asupra politicii românești în regiune.

2. Prima conflagrație mondială și ecourile în presa străină

Capitole consistente sunt dedicate relațiilor României cu Austro-Ungaria, Germania și Rusia în perioada neutralității (1914-1916), intrării în război, căderii Constanței și reprezentării idealului unirii în presa franceză.

3. Dobrogea, emigrația și probleme teritoriale

Un segment aparte tratează interesele geopolitice ale Germaniei și Austro-Ungariei la gurile Dunării, statutul Dobrogei în timpul ocupației și fenomenul emigrației prin portul Constanța între 1935 și 1947.


Despre autorul Constantin Cheramidoglu

Autorul este recunoscut pentru specializarea sa în istoria politică și diplomatică a României moderne. Studiile sale se concentrează pe spațiul balcanic, relațiile româno-ruse, româno-germane și româno-bulgare, precum și pe modul în care presa internațională reflectă evoluțiile politice românești. Cheramidoglu a publicat constant în reviste de specialitate și a colaborat cu numeroase instituții academice și arhivistice din România și Europa.

 

Cuprinsul cărții:

 

• Politica României în Balcani, în viziunea observatorilor străini (1911–1913)

• 1913. Acţiunea României în Balcani, în viziunea presei străine

• Implicaţiile campaniei din 1913 în politica de alianţe a României

• Iunie 1914. Constanţa pe harta diplomatică a Europei

• Relaţiile României cu Austro-Ungaria în perioada neutralităţii (1914–1916), din perspectiva presei franceze

• Relaţiile României cu Germania în perioada neutralităţii – în viziunea observatorilor străini

• Relaţiile româno-bulgare în perioada neutralităţii (1914–1916), în viziunea presei franceze

• Cauza României susţinută de români în societatea şi presa franceză (1914–1918)

• Imaginea idealului naţional românesc în presa franceză a vremii (1914–1918)

• Presa internaţională despre intrarea României în Primul Război Mondial

• Octombrie 1916 – Căderea Constanţei, în opinia publică internaţională

• Imaginea armatei române în presa străină a anilor 1916–1918

• Dobrogea – mărul discordiei între ţările Puterilor Centrale, în anul 1918

• Portul Constanţa şi interesele Puterilor Centrale (1916–1918)

• Cum vedeau aliaţii României politica Germaniei la gurile Dunării, în timpul Primului Război Mondial

• Basarabia şi interesele Marilor Puteri în anii Primului Război Mondial

• Despre posibile schimbări teritoriale ce vizau şi România

• Contextul politic al tratatului de la Craiova (1940), din perspectiva presei franceze

• Activitatea minorităţii ucrainene din România în timpul războiului antisovietic

• Chestiunea Dobrogei în relaţiile româno-ruse, văzută prin presa vremii

• Problema gurilor Dunării şi a strâmtorilor pentru economia României interbelice

• Emigraţia prin portul Constanţa (1935–1947)

• Presa străină şi percepţia ei în presa românească (1912–1940)

• Indici toponimici şi antroponimici

Citește și: Dublă lansare de carte la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (P)