Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:41 18 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Colocviul Internaţional „Dante Alighieri- 700”, la Biblioteca Academiei Române. Programul evenimentului

ro

09 Sep, 2021 11:22 1966 Marime text
  • ​Colocviul face parte dintr-un proiect amplu, organizat în colaborare cu partenerii menţionaţi mai sus, precum şi cu Romfilatelia şi Teatrul Nottara, care cuprinde expoziţia-eveniment Dante – 700 | „Pentru a revedea stelele” | Ilustratori români ai operei lui Dante – Mac Constantinescu şi Marcel Chirnoagă – incunabule și ediții rare (Biblioteca Academiei Române, Sala Theodor Pallady, 1 – 10 septembrie 2021) precum şi spectacolul Călătoria lui Dante, recital extraordinar al actorului Emil Boroghină, care va avea loc în 11 septembrie 2021, ora 18.00, la Teatrul Nottara.
Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române şi cu sprijinul Institutului Cultural Român, organizează Colocviul internaţional Dante Alighieri – 700, prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea poetului, filosofului și omului politic Dante Alighieri, personalitate complexă a culturii europene şi universale.

Colocviul face parte dintr-un proiect amplu, organizat în colaborare cu partenerii menţionaţi mai sus, precum şi cu Romfilatelia şi Teatrul Nottara, care cuprinde expoziţia-eveniment Dante – 700 | „Pentru a revedea stelele” | Ilustratori români ai operei lui Dante – Mac Constantinescu şi Marcel Chirnoagă – incunabule și ediții rare (Biblioteca Academiei Române, Sala Theodor Pallady, 1 – 10 septembrie 2021) precum şi spectacolul Călătoria lui Dante, recital extraordinar al actorului Emil Boroghină, care va avea loc în 11 septembrie 2021, ora 18.00, la Teatrul Nottara.

Programul colocviului reuneşte scriitori şi specialişti din ţară şi din străinătate, care îşi propun să discute pe marginea actualităţii şi moştenirii lui Dante Alighieri în cultura română, europeană şi universală, de la primele comentarii la Divina Comedie, din timpul vieţii autorului, până la cele mai recente studii şi traduceri ale operelor sale, despre construcţia personajelor, precum şi despre ilustraţiile lui Botticelli la capodopera dantescă.

9 septembrie 2021

Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu, Biblioteca Academiei Române, Calea Victoriei 125

ora 10.00

Cuvânt în deschiderea colocviului

Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române
Excelenţa Sa, Domnul Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România

Mirel Taloș, Președintele Institutului Cultural Român
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Director general al MNLR

ora 10.30

Ana Blandiana, Liberta va cercando, ch’e si cara

Scurtă intervenţie despre semnificaţia sărbătoririi lui Dante, primul mare poet al Europei în contextul atacurilor împotriva culturii europene.

ora 11.30

Bruno Mazzoni, Despre actualitatea lui Dante

Dincolo de bine cunoscuta formulare oferită nouă de Italo Calvino (‘classico’ è un testo che „non ha mai finito di dire quel che ha da dire”), îmi place să cred că opera lui Dante are o modernitate cu totul aparte, în primul rând pentru că a inovat, după cum se ştie, compunând Divina Commedia nu în latină, după obiceiurile vremii, ci în ‘volgare’, dar şi pentru faptul că a introdus pentru prima dată în spaţiul literar – un lucru rar întâlnit din păcate în secolele următoare – o îmbinare inedită între cultura ştiinţifică (deja experimentată de el în Convivio, un fel de enciclopedie laică) şi poezia religioasă şi nu numai.

ora 12.30

Laszlo Alexandru, Despre empatie la Dante


Divina Comedie a atras atenția și a rămas în percepția marelui public prin osatura etică a discursului său artistic, prin pedepsele înfiorătoare și torturile groaznice la care sînt supuși păcătoșii din Infern și Purgatoriu. Aceste detalii de suprafață au adus-o chiar în apropierea romanelor gotice sau de factură horror, iar Dante și-a atras reputația de om aspru, încrîncenat și mereu nemulțumit.

Totuși, la o privire mai atentă, se pot identifica anumite pasaje, în care poetul își atenuează condamnările sau își potențează surprinzător recompensele, știrbind regulile filosofico-teologice pe care le-a plasat la temelia capodoperei sale. Este vorba de personaje punctuale, care beneficiază de indulgența neașteptată a poetului, sau de emoția sinceră a protagonistului călător prin lumea cealaltă (războinicul Saladin, filosofii Avicenna și Averroes, plasați în Limb, nobila Francesca da Rimini, pedepsită în Infern).

Altele sînt răsplătite prin imagini înălțătoare, în pofida șovăielilor pe care le-au ilustrat în realitatea lor biografică (politicianul Cato și împăratul Traian, în Purgatoriu; același Traian și Rifeu, promovați ca păgîni în Paradis, sau filosoful Siger de Brabant). În loc să fie autorul predispus la judecarea excesiv de aspră a greșelilor și la detalierea perversă a supliciilor, Dante Alighieri se vădește, la o examinare mai nuanțată, artistul care se implică, plin de empatie, alături de unele personaje, le înțelege opțiunile biografice, în sinea sa, și le măsoară indulgent, atunci cînd nu le poate glorifica.

ora 12.30

Laszlo Alexandru, Despre empatie la Dante


Divina Comedie a atras atenția și a rămas în percepția marelui public prin osatura etică a discursului său artistic, prin pedepsele înfiorătoare și torturile groaznice la care sînt supuși păcătoșii din Infern și Purgatoriu. Aceste detalii de suprafață au adus-o chiar în apropierea romanelor gotice sau de factură horror, iar Dante și-a atras reputația de om aspru, încrîncenat și mereu nemulțumit. Totuși, la o privire mai atentă, se pot identifica anumite pasaje, în care poetul își atenuează condamnările sau își potențează surprinzător recompensele, știrbind regulile filosofico-teologice pe care le-a plasat la temelia capodoperei sale.

Este vorba de personaje punctuale, care beneficiază de indulgența neașteptată a poetului, sau de emoția sinceră a protagonistului călător prin lumea cealaltă (războinicul Saladin, filosofii Avicenna și Averroes, plasați în Limb, nobila Francesca da Rimini, pedepsită în Infern). Altele sînt răsplătite prin imagini înălțătoare, în pofida șovăielilor pe care le-au ilustrat în realitatea lor biografică (politicianul Cato și împăratul Traian, în Purgatoriu; același Traian și Rifeu, promovați ca păgîni în Paradis, sau filosoful Siger de Brabant).

În loc să fie autorul predispus la judecarea excesiv de aspră a greșelilor și la detalierea perversă a supliciilor, Dante Alighieri se vădește, la o examinare mai nuanțată, artistul care se implică, plin de empatie, alături de unele personaje, le înțelege opțiunile biografice, în sinea sa, și le măsoară indulgent, atunci cînd nu le poate glorifica.

ora 11.00

Filippo La Porta, Il bene e gli altri: Dante e una morale non moralistica (Binele şi ceilalţi: Dante şi o morală non-moralistă)

Intervenție video


Comunicare în cadrul Colocviului internaţional Dante Aligheri – 700, organizat de MNLR în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în zilele de 9 şi 10 septembrie 2021.

ora 12.00

Dalina Bădescu, Infernul lui Dante în viziunea lui Botticelli


În 1480 Sandro Botticelli începe ilustrațiile la Divina Comedie a lui Dante Alighieri. Mapa debutează cu o hartă detaliată a Infernului și continuă cu 92 de ilustrații, unele terminate, altele lăsate în varii etape de lucru.

Ceea ce îi aproprie pe cei doi mari artiști în afara puterii creatoare colosale este un tip de narație care se apropie mai mult de filosofia creștină răsăriteană sau, mai bine spus, de cea bizantină primară. Soluțiile plastice pe care Botticelli le adoptă pentru a reprezenta drumul lui Dante prin cele trei geografii ale Lumii de Dincolo sunt unice în arta Renașterii și dezvăluie o posibilă cale de împăcare a celor două mari paradigme artistice: cea materialistă, descriptivă a Occidentului, și cea energetică, non-figurativă a Răsăritului.

Sediul MNLR, Strada Nicolae Creţulescu 8

ora 18.00

Traducerile operelor lui Dante Aligheri în limba română

Prezintă: Victor Ivanovici şi Bruno Mazzoni


Au existat, de-a lungul timpului, mai multe traduceri ale operei lui Dante, Divina comedie, în limba română, realizate după diferite ediţii, apelându-se la numeroase comentarii din literatura de specialitate: de la cea versiunea propusă de George Coşbuc până la cea mai recentă, realizată de Cristian Bădiliţă, pe care acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, o apreciază ca fiind o versiune fidelă a textului lui Dante: „Opera dantescă a lui Cristian Bădiliţă are nevoie de un public cultivat, capabil să aprecieze mesajul autorului de la 1300, conjugat cu învăţătura înaltă a autorului din anii 2000.

Acesta din urmă, exersat atât de spectaculos în teologie, poezie, proză, istorie, dar şi în matematică, fizică (din anii liceului), adică în acele arte liberale care au făcut faima marilor intelectuali ai Europei şi care îmbină imaginaţia şi talentul literar cu proprietatea şi corectitudinea stilului, poartă în sine harul creaţiei originale şi al recreării pentru contemporani a marilor opere de odinioară”.

Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române, Academia Română, Biblioteca Academiei Române

Sursa foto-text: Facebook/ Biblioteca Academiei Romane, mnlr.ro 

Ti-a placut articolul?

Comentarii