Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:08 26 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Arc peste timp în istoria revistei „Analele Dobrogei” „Cea de-a treia serie ar trebui să fie oglinda cercetării istorice din Dobrogea, la ora actuală”

ro

30 Jan, 2020 00:00 2027 Marime text
Apărută în anul 1919, mai întâi cu titulatura „Arhivele Dobrogei” și mai apoi, din 1920, cu denumirea „Analele Dobrogei”, adunând în jurul său nume importante ale culturii de la acea vreme ale acestei provincii, și nu numai, publicația avea să cunoască un reviriment în 1995, când era lansată cea de-a doua serie, întreruptă în anul 2012.
 
Iată că, la șapte ani de la oprirea apariției, ieri am asistat la un moment extrem de important în istoria acestei publicații: cea de-a treia serie a revistei, lansată de Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, cu proiecția către o sesiune aniversară, la un secol de la primul număr „Analele Dobrogei”.
 

Reviriment pe banii MINAC

 
În deschiderea evenimentului, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Sorin Colesniuc, a precizat că a fost unul dintre punctele propuse în proiectul său de management cu care a câștigat, în urmă cu doi ani, concursul pentru funcția de director al acestui muzeu. „Am reluat în ședințele consiliului științific necesitatea reapariției acestui număr, dar de-a lungul timpului au fost mai multe probleme, cele financiare fiind pe primul loc. Dar anul trecut pentru noi a fost un an bun. Muzeul a avut, în general, în anii anteriori, venituri de aproximativ 18 miliarde lei vechi. Dar anul trecut am reușit să avem venituri mai mari cu 10 miliarde lei vechi și iată că am avut bani să edităm această revistă, dar și pentru alte cheltuieli: am achiziționat două containere absolut necesare pentru lucrările noastre sistematice. La sfârșitul anului 2019, în luna decembrie, am trimis către editură materialele, multe dintre ele comunicări științifice susținute la Sesiunea științifică internațională PONTICA, la secțiunea modernă și contemporană. Este păcat că în ultimii șapte ani toate acele comunicări științifice susținute în cadrul sesiunii PONTICA nu au apărut. Dar ne propunem, începând cu acest an, ca toate aceste comunicări să apară în «Analele Dobrogei».
 
Mai mult decât atât, anul acesta se împlinesc 100 de ani de când «Analele Dobrogei» au fost publicate pentru prima dată. Împreună cu membrii colegiului de redacție ne propunem să organizăm o conferință, să edităm un număr aniversar al acestei reviste și vă invit pe toți cei care sunteți interesați să publicați un material științific să luați legătură cu colegele mele Lavinia Dumitrașcu și Delia Cornea”, a afirmat directorul, vorbind în continuare despre structura actualului număr.
 
La recenzii a ținut să menționeze apariția a două volume pe care MINAC le-a scos în ultimii doi ani. „Unul dintre ele, coordonat de mine, «Marea Unire de la Marea Neagră», apărut în 2018, cu ocazia centenarului României. Avem aici «vinovații» care au scris proiectul și l-au câștigat – Asociația Eurocult. O altă recenzie se referă la o altă carte pe care am coordonat-o în acest an. La fel, «vinovații» sunt acolo... la zid. Au depus proiectul la minister, l-au câștigat, l-au implementat, l-au decontat, l-au raportat. Se intitulează «Dobrogea, edificii cu mozaic. Credința, cultura, cetatea»”.
 
În cuvântul său, dr. Lavinia Dumitrașcu a oferit o explicație a demersului editorial, care se dorește o colecție de documente valoroase pentru viitoarele generații, precizând că scopul publicației este să adune izvoare despre Dobrogea; trecând, mai apoi, în revistă cuprinsul bogat, care găzduiește și semnături ale unor importanți autori din alte sectoare decât cele istorice.
 

Această revistă este absolut necesară pentru spațiul dobrogean”

 
Din colectivul redacțional al acestui prim număr face parte și dr. Corina Apostoleanu, directorul Bibliotecii Județene „I.N. Roman”, instituție care a avut în preocupare această revistă, pe baza unui proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. În anul 2018 avea să apară volumul „Reviste Dobrogene”, care a privit cele patru mari reviste interbelice, respectiv studii monografice legate de „Analele Dobrogei”, „Arhivele Dobrogei”, „Pontice” și „Revista Dobrogeană”. „Era pe undeva firesc să nu moară această revistă, pentru că «Analele Dobrogei» reprezintă un punct de reper în tot ceea ce înseamnă materialele de referință pentru istoria Dobrogei, și nu numai. Atunci când au fost concepute de înaintașii noștri și puse în practică, «Analele Dobrogei» și-au propus să fie acea revistă care să reflecte viața culturală și spirituală a acestui teritoriu. La momentul apariției, era necesară o astfel de revistă, tocmai pentru că erau prea puține pe piața editorială care să privească Dobrogea.
 
Într-un fel de continuitate, «Analele Dobrogei» trebuie să facă aproximativ același lucru: să aducă în prim plan tot ceea ce înseamnă această regiune istorică, tot ceea ce înseamnă acest teritoriu. În aceeași măsură, și în colectivul redacțional, dar și în discuții ulterioare s-au pus două probleme. Dacă trebuie să fie strict reflectată numai Dobrogea și dacă trebuie să se limiteze articolele din revistă la istorie, arheologie și tot ce ține de domeniile conexe. Sigur, s-a vorbit că, dacă se dorește o continuitate, ar trebui să fie în oglindă ceea ce au fost vechile Anale ale Dobrogei. Rămâne de văzut ce articole vor fi în continuare date spre a fi publicate și recenzate sau văzute de editor și dacă rămâne să se păstreze specificul acesta sau nu. Numărul de față se definește pe sine, prin cuprinsul său, dar numărul aniversar va fi de dorit să reflecte maturitatea la care a ajuns această publicație și să reflecte cumva momentul anului 2020 în care ea va fi publicată.
 
Așa cum spuneam, în trecut, dar și în prezent, această revistă este absolut necesară pentru spațiul dobrogean. Din ceea ce vedem și în spațiul european, continuitatea unor astfel de reviste serioase, pe științe umaniste, pe istorie, care acoperă viața socială, viața spirituală a unui teritoriu sunt de prestigiu și bine văzute în contextul materialelor de referință. Vom apela totdeauna la astfel de reviste ca materiale de referință pentru studiu, pentru documentare și pentru tot ceea ce înseamnă partea de bibliografie a acestor domenii”.
 

„E o rușine că nu se poate cum făceau cei dinainte, care au pornit cu patru numere pe an”

 
Dr. Constantin Cheramidoglu, de asemenea membru în colectivul redacțional, a punctat un aspect esențial, și anume cel al respectului față de istorie și față de ceea ce înaintașii au fost capabili să realizeze, dar contemporanii nu.
 
„Dacă revista veche, pe care o tot pomenim aici, avea în spatele ei o societate de cultură dobrogeană, cea de astăzi nu are așa ceva, pentru că nici nu prea mai există. Există câteva mici asociații, societăți, dar impactul lor nu este cel care ar fi trebuit să fie. De aceea această revistă aparține Muzeului de Istorie Națională. Că o moștenește, că este continuatoarea unei tradiții, dar e un pic altceva. Așa cum pentru partea de arheologie există Pontica, pentru istorie națională există Analele Dobrogei. E o rușine că nu se poate cum făceau cei dinainte, care au pornit cu patru numere pe an. Noi, după 100 de ani de dezvoltare și multilateral... revoluție, scoatem unul la șapte ani. E o realizare! Până la urmă e vorba de sume infime, pentru că volumul nu are ilustrație, nu are desene deosebite, hărți colorate...
Această revistă este oglinda cercetării istorice din Dobrogea la ora actuală. Sau așa ar trebui să fie. Cât putem noi să facem se vede din această revistă. Așa cum vor vedea și alții după noi de ce suntem în stare. Viitorul acestei reviste trebuie bine pus la punct și urmărit în realizarea sa”, afirmând, în continuare, că în era tehnologiei se pot căuta colaboratori și de peste hotare.
 
Simțindu-se vizat, directorul MINAC a replicat: „Da, ar fi frumos să apărem cu patru numere în fiecare an, dar să ținem cont de faptul că specialiștii muzeului merg la numeroase sesiuni științifice și publică în toată țara. La fel aș vrea să spun că partea financiară nu va mai fi o problemă de acum încolo. Repet, revista este tipărită din veniturile noastre, din vânzări de bilete, din cercetări arheologice preventive, nu a fost subvenționată. Problema este cu timpul pe care specialiștii muzeului îl au sau mai bine spus nu-l au. Trebuie să facă și muzeografie, trebuie să facă și fișe, ghidaje, organizează și sesiuni științifice, simpozioane, lansări de carte. Cred că ar fi prea mult să le cer în fiecare an să scoată patru astfel de numere”.
 

„Următorul volum ne-am dori să-l lansăm pe 14 noiembrie”

 
Referindu-se la condițiile în care s-a reușit editarea acestui prim număr din cea de-a treia serie, Delia Cornea, coordonatoarea colectivului redacțional, a dorit să mulțumească Mariei Bolocan, Andreei Andrei, care a făcut aproape toate traducerile, Nicoletei Micu, cea care a făcut corecturi. „Nu este ușor să faci un astfel de volum, întrucât contribuțiile au fost trimise în diferite moduri, de aceea am propus o uniformizare a articolelor de la «Anale». De asemenea, am făcut și o adresă de mail, analeledobrogei2019@yahoo.com, unde toți cei interesați pot trimite propunerile pentru sesiunea pe care o pregătim, cândva în luna mai-iunie, de o singură zi, având ca temă, bineînțeles, Dobrogea. Ulterior, comunicările susținute urmând a fi redactate în cadrul unui volum aniversar pe care ne-am dori să-l lansăm pe 14 noiembrie, așa încât să marcăm Ziua Dobrogei cu o apariție deosebită”.
 
În Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, toți cei interesați au la dispoziție seria veche a revistei „Analele Dobrogei“, pe care o pot răsfoi virtual AICI. 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii