26 martie la Constanța de-a lungul timpului Alegerile la Barou, tragedia vasului sovietic Ural și contrabanda din Port

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
Ziua de 26 martie a fost bogată în evenimente, fila de calendar de astăzi consemnând trei întâmplări: algerile la Barou, salvarea unor marinari naufragiați după scufundarea vasului și un caz de contrabandă în Port.
 
Cine a candidat pentru postul de decan
 

Pe data de 26 martie 1923, într-o zi de luni, la Baroul Constanța s-au desfășurat alegeri pentru ocuparea funcției de decan al instituției, precum și pentru alegerea membrilor Consiliului de Disciplină.
 
Pentru postul de decan al Baroului au existat mai multe persoane interesate, dar multe dintre ele s-au retras din cursă până la data alegerilor. În cele din urmă, au rămas în luptă doar doi. A fost însă o confruntare echilibrată, care s-a decis la o distanță de doar câteva voturi. Astfel, învingător și nou decan al Baroului Constanța a fost ales George Benderli, cu 39 de voturi, urmat de Alexandru Gherghel, cu 32 de voturi.
 
S-a decis și componența Consiliului de Disciplină, din care făceau parte mulți avocați de seamă. Enumerăm doar câțiva dintre aceștia: Vintilă Berberianu, Bucur Constantinescu, Aurel Vulpe, Constantin Irimescu, Nicolae Roșculeț, Ion Theodorescu-Valahu etc.

 
George Benderli, învingătorul alegerilor de la decanat, a trăit între anii 1865-1932 și a ocupat funcția de decan în anii 1925-1926, fiind al doilea avocat ce ocupa acest post la Constanța, după Nicolae Simionescu. Era fiul lui Dumitru Benderli, vechi român dobrogean, viceconsul onorific al Prusiei și apoi al Belgiei, la Constanța.
 
Fiul, George Benderli, a copilărit în Peninsulă, locuința familiei sale fiind situată pe strada D.A. Sturdza, astăzi strada Revoluției din 22 decembrie 1989.
 
Casa Benderli, un imobil superb în stil Seccesion, se afla chiar la intersecția (scuarul, fosta Piață Basarab), vizavi de Hotel Bulevard și la foarte scurtă distanță de Biserica Bulgară. Edificiul familiei nu mai există astăzi, fiind distrus de bombardamente în iunie 1941, în cel de al Doilea Război Mondial.
 
Cu studii de drept absolvite la Paris, Benderli a fost un avocat strălucit și un politician important, el ocupând chiar postul de primar în intervalul septembrie – decembrie 1904.
 

Învinsul din alegerile din 26 martie 1923, Alexandru Gherghel (1879-1951), a fost un avocat și poet simbolist, originar din Pitești dar stabilit la Constanța în 1911.
 
El a fost decanul baroului imediat după Benderli, între anii 1926-1930. A studiat Dreptul și Literele la Universitatea București, fiind elev al lui Titu Maiorescu și coleg de clasă cu viitorul mare arheolog Vasile Pârvan și cu scriitorul Panait Cerna.
 
Prieten cu poetul Alexandru Macedonski, el s-a remarcat din tinerețe ca un om al slovelor scrise, fiind autorul mai multor volume de poeme: Cântece în amurg, Insula Uităriii, Raze și Umbre, Solitare, etc.
 
În paralel cu avocatura a colaborat la numeroase ziare și reviste precum Analele Dobrogei, Viață Nouă, Românul Literar. A editat împreună cu Ion Minulescu revista Luceafărul. S-a remarcat și ca director al publicației România de la Mare iar în 1931 a inițiat la Constanța un salon literar.
 
Al treilea portret prezentat astăzi îi aparține lui Ion Theodorescu-Valahu (1889-1957), decan al Baroului Constanța între anii 1932-1942.
 
A fost primar al orașului în două mandate (noiembrie 1921-1922, respectiv iulie 1931-iunie 1932) și a fost și prefect al județului la începutul anilor 30. Președinte al Curții de Conturi și al Camerei pentru Agricultură, a fost și membru al Comitetului Pro-Eminescu, militând pentru ridicarea bustului de pe faleza Cazinoului.
 
Ion Theodorescu-Valahu a decedat în 1957, la Penitenciarul Râmnicu Sărat, unde era încarcerat ca deținut politic.
 
Tragedia de pe vasul Ural
 
Pe 26 martie 1923, în Marea Neagră s-a consemnat o tragedie navală. Vasul britanic Grodno, în drumul său de la Sulina la Constantinopole, a reperat o barcă ce rătăcea pe valuri. În aceasta se aflau doi marinari epuizați și aflați la un pas de moarte prin inaniție.
 
Salvați la timp, aceștia au povestit ulterior că erau membri ai echipajului de pe Ural, un vas sub pavilion sovietic care mergea pe traseul Batumi (Georgia) – Odessa.
 
Vasul a luat foc și s-a scufundat în largul mării, trăgându-i în adâncuri pe 38 dintre marinari, cei doi naufragiați fiind norocoșii care s-au salvat in extremis.
 
Contrabanda cu valută
 
Pe 26 martie 1924, funcționarii Vămii Port Constanța au descoperit un grav caz de contrabandă cu valută, în valoare de peste 1 milion de lei. S-a întâmplat în timp ce făceau un control de rutină printre pasagerii ce se îmbarcau pe vasul Împăratul Traian, programat să plece la Constantinopol.
 
Un individ pe nume Iani Vongles, fost comerciant, avea asupra sa, nedeclarate, următoarele valori: 33 de piese dolari din aur, 250 de dolari în bancnote, 20 de franci de aur, o obligațiune SUA de 50 de dolari și alte numeroase bancnote din Franța, Serbia și Grecia.
 
Vongles le adusese de la Brăila și intenționa să ajungă cu ele în portul grecesc Pireu. S-a ales cu marfa confiscată și a fost deferit justiției.

Reclama zilei – Constanța – Marsilia, Linie directă și rapidă bi-lunară deservită de vapoarele Patris și Andros. Patris pleacă cu pasageri și mărfuri Vineri 28 martie 1924, DIRECT pentru Constantinopole, Mitilena, Pireu și Marsilia (eventual, Varna). Doritorii se vor adresa agenției Embiricos&Co, str. Lascăr Catargiu no.28. Plecarea vaporului Andros, la 11 aprilie.
 
Citește și:
25 martie la Constanța de-a lungul timpului Tragedia de la Cernavodă. Cum s-a încheiat povestea de iubire dintre un sublocotenent și o studentă