Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:45 17 11 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

LIVE TEXT+FOTO+VIDEO „Băiețelul de la Tomis”, descoperire arheologică emoționantă la Constanța. Sarcofagul unui copil, scos la lumină după 1.800 de ani

ro

28 Oct, 2026 09:04 2174 Marime text






O descoperire arheologică impresionantă readuce în atenție poveștile de viață din anticul Tomis. Un sarcofag roman, datat preliminar la sfârșitul secolului al II-lea – începutul secolului al III-lea e.n., a adăpostit rămășițele unui copil de aproximativ 4-5 ani, numit de cercetători, „Băiețelul de la Tomis”.
 
Potrivit primelor evaluări ale arheologilor Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), mormântul oferă informații valoroase despre ritualurile funerare și felul în care familiile din epoca romană își luau rămas-bun de la cei mici.

UPDATE:

La eveniment participă cercetător dr. Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetării arheologice, alături de conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, reprezentanți ai Consiliului Județean Constanța.

La conferință participă și arheologii Ana Hamat și Cătălin Nopcea, cât și consilierul președintelui CJC, Gabriel Felician Croitoru.


Directorul MINAC, Dr. Delia Roxana Cornea.a deschis conferința.


Delia Cornea



Aceasta a precizat că este o descoperire foarte importantă, precizând că sarcofagul a fost găsit în cadrul unor săpături care s-au desfășurat săptămâna trecută.


Apoi a luat cuvântul cercetător dr. Constantin Băjenaru, acesta precizând că descoperirea a generat o mulțime de emoții.

Constantin Băjenaru



Descoperirea a fost a arheologilor. Acest sarcofag provine din cea mai îndepartată zonă, a orașului, la aproximativ 1,5 km, în imediata apropiere a unui drum antic, ce lega Tomisul de Histria.

Ca element de particularitate, sarcofagul este mic, cum nu a mai fost găsit, și ar aparține unui copil dintr-o familie importantă.

Constantin Băjenaru a mai precizat că atât sicriul, cât și giulgiul și ghirlandele, bulele și jucăriile s-au păstrat foarte bine în timp și că vor fi expertizate de specialiști.

„În această necropolă s-au practicat înmormântări.  În epoca romană aveau loturi funerare, aceste loturi se atribuiau și ulterior se vindeau ca locuri de veci. Aici avem una din primele arii de la intrarea în cetatea Tomis. Noi acum ne întoarcem și punem în ordine tot ce s-a găsit ieri ”, a transmis Constantin Băjenaru.


ArheologulAna Hamat spune că este o descoperire rară, care se realizează o dată la o generație.



Ana Hamat


Despre copilașul care s-a găsit, aceasta spune că are o mare satisfacție. Ana Hamat a menționat că munca de arheolog nu este mereu plină de satisfacții, însă este importantă, deoarece scoate la lumină viețile unor oameni care au existat, iar că astfel, nu vor fi lăsați în uitare.

„Este un copil care cred că are legături cu estul imperiului. S-au găsit jucării și obiecte funerare. La acele mici jucării, ele păstrează detalii pictate foarte interesante. Ele sunt foarte rare, rarisime. Ceea ce n-o să vedeți în imagini, cocoșelul încă păstrează zornăitoarele, Atunci când am scos zărnăitoarele, ne-am dat seama că este un copil foarte mic. Se credea că atunci când un copil mic murea se ducea undeva între rai și iad.. toți părinții știau această poveste și atunci pentru a merge în veșnicie adulții voiau ca cei mici să meargă fericiți, De aceea puneau aceste jucării și zornăitoare. am găsit și bijuterii , copiii purtau bijuterii în acea vreme”. 

Ea a vorbit și de pandantivul de tip bulă descoperit în mormânt.

Arheologul precizează că bula găsită este din bronz. Aceasta era ca o casetă închisă, era ca o protecție, în al doilea rând bula vorbea de statutul copilului, care arăta că este cetățean al orașului și că avea o stare financiară bună.

„Bula nu se deschide , dar noi avem metode moderne de a face acest lucru. Nu știm încă vârsta exactă a copilului, dar știm că era un cetățean al cetății și că avea o stare financiară bună, având în vedere cele găsite în mormânt. Descoperirea a prins foarte bine la public, este oricum o descoperire importantă pentru Europa. Mormântul vorbește mult depre cum  trăiau oamenii în acele vremuri”, a spus Ana Hamat.

Gabriel Croitoru, consilierul pe cultură, transmite că descoperirea nu este întâmplătoare, având în vedere că anul trecut a fost găsit Mormântul Hypogeu.

Acesta felicită echipa de cercetare.

„Ritmul dinamic al MINAC aș vrea să fie continuat. CJC va continua să susțină muzeul și felicitări echipei de arheologi!”, a declarat Gabriel Croitoru.

Delia Cornea- Descoperirea „Băiețelului de la Tomis” trebuie documentată și conservată cu mare atenție

Directoarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), dr. Delia Roxana Cornea, a subliniat că descoperirea sarcofagului roman reprezintă atât un moment de mare emoție pentru echipa de arheologi, cât și o responsabilitate importantă în ceea ce privește cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului.

Aceasta a precizat că muzeul va colabora cu instituții de specialitate din țară pentru documentarea și conservarea descoperirii, prin cercetări interdisciplinare.

„Pentru mine, ca manager, este un moment pe care trebuie să-l gestionăm cu foarte mare atenție. Trebuie să colaborăm cu instituții de profil din țară pentru a conserva și pentru a documenta, prin cercetări interdisciplinare, toată această descoperire”, a declarat Delia Roxana Cornea.

Directoarea MINAC a vorbit și despre emoția trăită alături de colegii săi în momentul descoperirii, amintindu-și de perioada în care participa la practica arheologică pe marile șantiere din Dobrogea.

Aceasta a povestit că a revăzut fotografii din arhiva veche a muzeului, în care specialiștii MINAC apăreau împreună cu prilejul unor descoperiri importante, precum tezaurul de sculpturi de la Tomis. Imaginile i-au readus în atenție emoția pe care o trăiesc arheologii atunci când scot la lumină vestigii ale trecutului.

Dincolo de bucuria descoperirii, urmează însă un proces complex, care presupune cercetare, conservare, eventual restaurare și valorificare științifică și expozițională.

„Este o provocare foarte mare în tot ceea ce înseamnă cercetarea, conservarea, restaurarea, dacă va fi cazul, și valorificarea științifică și expozițională a acestei descoperiri. Însă este un proces de durată și în niciun caz nu vom sări vreo etapă. Totul se va face exact cum procedurile o cer, iar specialiștii vor stabili ritmul, pentru că ei trebuie, în primul rând, să documenteze această cercetare foarte bine”, a explicat directoarea muzeului.

Primele concluzii științifice, așteptate în septembrie anul viitor

În ceea ce privește rezultatele cercetării, Delia Roxana Cornea a anunțat că echipa își propune să prezinte un prim raport științific în cadrul viitoarei ediții a sesiunii internaționale Pontica, organizată în luna septembrie a anului viitor.

Până atunci, arheologii vor avea timp să studieze sarcofagul și inventarul funerar, să efectueze primele analize și să compare descoperirea cu alte vestigii similare identificate atât la Tomis, cât și în alte zone ale lumii romane.

Rezultatele acestor investigații ar putea contribui la o mai bună înțelegere a contextului în care a fost înmormântat copilul, a ritualurilor funerare practicate în epocă și a semnificației obiectelor descoperite în sarcofag.

Managerul muzeului au subliniat că toate etapele vor fi parcurse cu respectarea procedurilor de specialitate, astfel încât descoperirea supranumită „Băiețelul de la Tomis” să fie cercetată și conservată corespunzător înainte de valorificarea sa publică.


Constantin Băjenaru - „Cea mai mare surpriză a fost starea foarte bună de conservare a lemnului”

Cercetătorul dr. Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetării arheologice, descrie sarcofagul roman descoperit la Constanța drept o descoperire rară, care se remarcă atât prin dimensiunile sale reduse, cât și prin starea excepțională de conservare a obiectelor din interior.

Arheologul a povestit că momentul deschiderii sarcofagului, care a durat aproximativ 30 de secunde, l-a impresionat în special prin felul în care s-a păstrat lemnul după aproape 1.800 de ani.

„Am simțit acele 30 de secunde de deschidere a sarcofagului și m-a impresionat starea foarte bună de păstrare a lemnului”, a declarat Constantin Băjenaru.

Acesta a explicat că, dincolo de emoția firească a unei asemenea descoperiri, cercetarea arheologică presupune rigoare, răbdare și o strategie bine stabilită, astfel încât fiecare obiect și fiecare detaliu să poată fi documentate corespunzător.

„Emoția trebuie să dispară repede, pentru că în cercetare trebuie să fii foarte serios și să extragi toată informația necesară”, a subliniat cercetătorul.

Sarcofagul a fost îngropat la aproximativ 2,5 metri adâncime

Potrivit lui Constantin Băjenaru, arheologii se așteptau inițial să descopere morminte obișnuite, însă apariția sarcofagului, împreună cu starea sa de conservare și faptul că era sigilat, au impus o strategie specială de cercetare și extragere.

Sarcofagul fusese îngropat la o adâncime de aproximativ 2,5 metri, o situație mai puțin întâlnită în cazul unor asemenea monumente funerare.

„Ne-a surprins apariția sarcofagului, pentru că noi ne așteptam la morminte comune. Prezența sarcofagului și perfecta stare de conservare și sigilare ne-au impus o strategie de cercetare bine pusă la punct. Extragerea a fost foarte bine organizată”, a explicat arheologul.

Acesta a precizat că sarcofagele romane nu erau întotdeauna amplasate la suprafață, pentru a fi văzute de trecători sau pentru a demonstra statutul și bogăția familiei. În cazul descoperirii de la Tomis, contextul sugerează mai degrabă un loc destinat păstrării memoriei copilului.

„Aici avem de-a face cu un loc în care trebuia să fie respectată memoria acestui copil”, a declarat Constantin Băjenaru.

O zonă cunoscută pentru numeroasele vestigii funerare

Locul descoperirii se află într-o zonă în care vestigiile arheologice au fost identificate în repetate rânduri, inclusiv în timpul construirii unor locuințe.

Coordonatorul cercetării a mulțumit proprietarilor din zonă pentru colaborarea cu specialiștii și pentru înțelegerea importanței cercetărilor arheologice.

Potrivit acestuia, descoperirile anterioare indică faptul că zona reprezenta una dintre porțile de intrare dinspre Histria către întinsa necropolă romană a Tomisului, utilizată în special în secolele al II-lea și al III-lea d.Hr.

Lemnul, textilele și giulgiul, în centrul analizelor

Caracterul excepțional al descoperirii este dat și de păstrarea unor materiale organice care, în mod obișnuit, se degradează în timp. Pe lângă lemn, cercetătorii au identificat textile și un giulgiu în care fusese înfășurat copilul.

Constantin Băjenaru a explicat că starea acestor materiale ridică întrebări științifice importante, inclusiv cu privire la un posibil proces de conservare asemănător mumificării. Ipoteza trebuie însă verificată prin analize și comparații cu descoperiri similare.

„Raritatea constă, pe de o parte, în prezența unui sarcofag de mici dimensiuni, foarte rar întâlnit, iar pe de altă parte, în conservarea foarte bună a obiectelor din interior, în special a celor vegetale și a lemnului”, a precizat cercetătorul.

Acesta a mai spus că giulgiul și celelalte materiale textile vor reprezenta o prioritate pentru investigațiile viitoare, deoarece ar putea oferi indicii esențiale despre modul în care a fost pregătit trupul copilului pentru înmormântare.

În funcție de rezultatele preliminare, echipa ar putea apela inclusiv la laboratoare din străinătate, dacă va fi nevoie de echipamente și expertiză specializate.

Analize ADN și investigații antropologice pentru identificarea copilului

În perioada următoare, specialiștii vor încerca să stabilească mai precis vârsta copilului și să identifice eventuale indicii privind cauza decesului. Printre investigațiile avute în vedere se numără examinarea dinților și a rămășițelor osoase, precum și efectuarea unor analize ADN, dacă materialul biologic permite acest lucru.

Cercetătorii iau în calcul și compararea rezultatelor genetice cu cele obținute din rămășițe umane descoperite pe o proprietate învecinată, pentru a verifica dacă ar putea exista o legătură de familie.

„Încercăm să facem și ADN. Încercăm să coroborăm rezultatele cu oasele găsite pe o proprietate învecinată, dacă nu cumva avem de-a face cu o familie extinsă. Evident, poți avea surprize: poți găsi mama, poți găsi tatăl îngropat în apropiere și așa mai departe”, a explicat Constantin Băjenaru.

Arheologul a subliniat că toate aceste posibilități trebuie verificate prin cercetare și nu pot fi considerate, în acest moment, concluzii certe.

Descoperirea oferă astfel oportunitatea de a afla nu doar detalii despre practicile funerare din epoca romană, ci și informații despre viața și eventualele legături familiale ale copilului înmormântat la Tomis.

Cercetarea va continua etapizat, iar rezultatele analizelor vor fi integrate într-un studiu științific care să permită înțelegerea cât mai exactă a acestei descoperiri deosebite.

Ana Hamat - „Este visul fiecărui arheolog să aibă șansa să se uite în trecut”

Descoperirea sarcofagului roman de la Tomis le-ar putea oferi cercetătorilor informații rare despre viața unui copil de acum aproximativ 1.800 de ani. Jucării pictate, bijuterii din bronz, textile și ghirlande de flori s-au păstrat în condiții neobișnuit de bune, iar analizele viitoare ar putea dezvălui inclusiv detalii despre alimentația copilului, perioada înmormântării și ritualurile funerare ale familiei sale.

Arheologul Ana Hamat, unul dintre specialiștii implicați în cercetarea descoperirii, a vorbit despre emoția momentului în care sarcofagul a fost deschis și despre oportunitatea rară de a privi, prin intermediul vestigiilor, către viața oamenilor din Antichitate.

„Eu cred că ăsta e visul fiecărui arheolog, dar nu numai din țara asta, să aibă șansa să se uite în trecut, că practic asta am făcut cu deschiderea acestui sarcofag”, a declarat Ana Hamat.

Potrivit arheologului, descoperirea a atras atenția specialiștilor din țară și din străinătate, inclusiv a partenerilor de lungă durată ai muzeului din cadrul Institutului de Arheologie din Sofia și al instituțiilor de profil din Serbia.

Un copil înmormântat cu obiectele sale preferate

Dincolo de valoarea științifică, arheologul a subliniat dimensiunea umană a descoperirii. În opinia sa, obiectele depuse în sarcofag transmit și o poveste despre atașamentul familiei față de copilul pierdut.

„Gândiți-vă că totuși e vorba despre un copilaș. Și cred că toată lumea ar trebui să țină cont de asta. Este vorba de un copilaș care a trăit cu dragoste, a fost dorit de părinții lui și pe care, din nefericire, l-au îngropat cu foarte multă dragoste, cu toate obiectele lui favorite”, a declarat Ana Hamat.

Vârsta exactă a copilului nu a fost încă stabilită. Primele estimări, bazate inclusiv pe dimensiunile sarcofagului, indică un copil cu vârsta posibil cuprinsă între doi și patru ani. Arheologul a precizat că examinarea antropologică va permite o estimare mai precisă.

Lungimea sarcofagului este de puțin peste un metru, iar starea bună a dentiției reprezintă un avantaj pentru specialiștii care vor analiza rămășițele umane.

Jucării pictate, bijuterii și un cocoșel cu trăsături umane

Inventarul funerar cuprinde mai multe categorii de obiecte, printre care jucării, două pandantive de tip bulă, două brățări din bronz și giulgiul în care a fost înfășurat copilul.

Una dintre cele mai surprinzătoare piese este o jucărie în formă de cocoș, care păstrează detalii pictate și zornăitoare. Potrivit Anei Hamat, conservarea picturii este deosebit de rară, deoarece asemenea decorațiuni se pierd, de regulă, în timp.

„Dacă vă uitați cu atenție la acel cocoșel, el are ochi umani. Copiii învață și în ziua de azi, și atunci învățau efectiv după lucruri care seamănă cu realitatea. De aceea avem foarte multe jucării în formă de animăluțe”, a explicat arheologul.

Specialista a amintit că muzeul deține și alte jucării antice în formă de animale, însă păstrarea picturii pe obiectele descoperite în acest sarcofag reprezintă un element cu totul deosebit.

Și bijuteriile pot oferi informații importante. Cele două brățări sunt realizate din bronz și au dimensiuni reduse, corespunzătoare unor mâini de copil. Ele au fost găsite lângă trup, nu pe mâini, astfel că specialiștii vor încerca să stabilească dacă au fost purtate în timpul vieții sau au fost cumpărate special pentru înmormântare.

Aceeași întrebare se pune și în cazul pandantivelor de tip bulă, care aveau în lumea romană atât o funcție protectoare, cât și o semnificație socială.

Ana Hamat a explicat că astfel de pandantive sunt întâlnite în special în mormintele băieților, deși există și excepții. Prezența lor poate oferi indicii despre identitatea socială pe care familia dorea să o transmită prin ritualul funerar.

„Înmormântarea nu se face numai pentru mort, înmormântarea se face și pentru cei vii. Ce găsești în mormânt nu reflectă numai preferințele mortului, mai ales că vorbim de un copil mic. Reflectă, în schimb, situația familiei, preferințele familiei”, a subliniat arheologul.

Giulgiul și posibilele urme ale unui proces de conservare

Un alt element de interes este giulgiul care învelea copilul. Textilele s-au păstrat într-o stare neobișnuit de bună, iar cercetătorii iau în calcul ipoteza că o rășină ar fi contribuit la conservarea lor. Această posibilitate trebuie însă confirmată prin analize de specialitate.

Conservarea lemnului, a textilelor și a altor materiale organice este unul dintre marile avantaje ale descoperirii. În mod obișnuit, asemenea materiale sunt afectate puternic de condițiile din sol, iar păstrarea lor oferă rareori posibilitatea de a reconstitui atât de multe detalii ale unei înmormântări antice.

În funcție de rezultatele analizelor, specialiștii ar putea identifica natura substanțelor folosite, dacă acestea au contribuit la conservare, și ar putea obține indicii despre perioada în care a murit copilul.

Ghirlandele de flori ar putea dezvălui anotimpul înmormântării

Printre elementele importante ale descoperirii se numără și ghirlandele de flori, despre care arheologul Ana Hamat presupune că ar fi fost așezate pe capacul sicriului din lemn.

Acestea au o valoare deosebită, deoarece reprezentările funerare din lumea romană oferă numeroase exemple de ghirlande, însă păstrarea lor fizică este rară.

Ana Hamat a făcut referire și la alte descoperiri din Dobrogea în care s-au conservat elemente vegetale, subliniind că analiza resturilor de flori ar putea oferi informații despre speciile utilizate la ritualurile funerare.

„Dacă se va analiza tot ce a fost în mormânt, toate florile, tot ce a mai rămas din florile respective, o să avem și anotimpul în care a fost înmormântat. O să știm ce flori anume se depuneau la înmormântare”, a explicat aceasta.

Identificarea speciilor vegetale ar putea contribui la reconstituirea unor obiceiuri funerare și la înțelegerea alegerilor făcute de familie în momentul înmormântării.

Analizele ar putea dezvălui detalii despre alimentație și viața copilului

Cercetările care urmează să fie efectuate ar putea depăși sfera ritualurilor funerare. Examinările antropologice, analizele materialelor organice și eventualele investigații suplimentare asupra rămășițelor umane ar putea contribui la reconstituirea unor aspecte ale vieții copilului.

Printre întrebările la care specialiștii speră să găsească răspunsuri se numără vârsta exactă, eventualele indicii privind cauza decesului, alimentația și perioada înmormântării.

Arheologul a subliniat că tehnologiile disponibile în prezent permit obținerea unor informații care, în urmă cu un deceniu, ar fi fost mult mai greu de accesat.

„Vom putea spune poate în ce perioadă a murit copilul, ceea ce e foarte important. Vom putea spune probabil detalii cu privire la mâncarea pe care o mânca zi de zi. Se pot afla foarte multe lucruri”, a declarat Ana Hamat.

Aceasta a adăugat că inclusiv lemnul ar putea furniza informații cronologice, dacă materialul și starea sa de conservare permit analize suficient de precise.

O poveste de familie păstrată timp de aproape două milenii

Pentru echipa MINAC, „Băiețelul de la Tomis” reprezintă mai mult decât un sarcofag roman cu obiecte rare. Descoperirea oferă posibilitatea de a studia un context funerar păstrat în detaliu și de a înțelege mai bine felul în care o familie din lumea romană și-a exprimat atașamentul față de un copil.

Poziția obiectelor, materialele folosite, bijuteriile, jucăriile și ghirlandele ar putea contura o imagine complexă a ritualului funerar, fără ca interpretările să fie considerate definitive înaintea analizelor.

Cercetarea interdisciplinară va trebui să stabilească ce informații pot fi extrase în mod cert din aceste vestigii. Până atunci, sarcofagul rămâne o mărturie rară despre viața și moartea în Tomisul antic, dar și despre gesturile de afecțiune ale unor părinți care și-au însoțit copilul în ultimul său drum.

 











Citește și
A fost deschis „Băiețelul de la Tomis” Descoperire arheologică absolut unică la Constanța! Sarcofagul de piatră a păstrat intacte jucăriile, ghirlandele de flori și un sicriu de lemn de acum 1.800 de ani (VIDEO)


 


Vezi toate STIRILE VIDEO!

Ti-a placut articolul?

Comentarii