Studiul Băncii Mondiale. Serviciile de sănătate, poluarea aerului și infrastructura rutieră, cele mai mari probleme ale orașelor din România (DOCUMENTE)

• În cadrul sondajului, locuitorii au fost rugați să acorde note de la 1 la 10, orașului lor, funcție de mai multe aspecte, cum ar fi: buna administrare, condiții de viață, transport și conectivitate, calitatea mediului sau mediul de afaceri.
• Constănțenii participanți la sondaj au acordat administrației – 7.4, transportului – 6.8, calității mediului - 7.4, mediului de afaceri – 7.1 și capitolului condiții de viață – 7.3.

„Barometru Urban - Calitatea vieții în orașele din România”, realizat de Banca Mondială analizează calitatea vieții în 41 de localități urbane.
Conform acestuia, peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește.


Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%).


Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.


Așa cum era de așteptat, Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din totalul populației urbane), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%), vezi secțiunea „documente".


Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban.


Pe ultimele locuri în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).


Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul, urmat de transportul public. Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate oferite la nivel local. 56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate.


63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de facilitățile de ordin cultural la nivelul orașului lor.


Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență.


52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total).


Cele mai importante trei probleme urbane percepute la nivel național sunt: serviciile de sănătate (39%), poluarea aerului (32%) și infrastructura rutieră (29%). Asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului liber, acces la utilități) este cea mai importantă direcție strategică percepută la nivel național.



 

Starea străzilor

52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul cel mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).


Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).

 

Calitatea aerului și nivelul zgomotului din orașe

60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință.


Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în Regiunile Nord-Est și Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%).


Distribuția mulțumirii privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel național, de la 91% apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești.


Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%).


Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. Doar trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%) și Bicaz (81%).


53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva schimbării climatice”, cu excepția Bucureștiului.


Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane.

 

Siguranța cetățeanului

66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile publice. 73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-Napoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).


În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%).

 

Investițiile publice vs. gradul de satisfacție

55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația locală.


Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub 40% - Ploiești (37%) și Alexandria (33%).

 

Locuri de muncă

La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de muncă”.


Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.



 

Calitatea locuirii

Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăieşte este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil.
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de Slatina 77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria (26%).

 

Transportul urban

Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul.
Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor respondentului și a nivelului acestuia de educație.
Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și Băilești (14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%).

 

Serviciile de sănătate

Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate oferite la nivel local. În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%: Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), Târgu Secuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități înregistrează un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile Herculane cu grad de mulțumire de doar 18%. Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se înregistrează cele mai scăzute grade de mulțumire.

 

Facilități sportive

56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). Nord- Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).


În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta- Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dinte acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).

 

Facilități culturale

63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere.


Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).

 

Calitatea locurilor de muncă

Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc a fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Medii peste 6,5 puncte s-au înregistrat în patru localități: Timișoara (7,1), Cluj-Napoca (6,9), Constanța (6,7) și Iași (6,5). Medii sub 4,5 s-au înregistrat în șapte localități, dintre care două reședințe: Piatra Neamț (4,5) și Buzău (3,9).

 

Condițiile de viață pentru seniori

Pentru acest aspect, media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte (din 10 posibile). Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții ale ierarhiei.

 

Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri

Aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte. Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord- Vest (medie 6,6) se situează pe primele poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe ultima poziție (medie 5,2). Cluj-Napoca (medie 7,5), Timișoara (7,3), Constanța (7,1), Oradea (7,1) și Iași (7,1) se situează pe primele poziții.
 

Ce vor constănțenii în următorii 10 ani

În privința ierarhizării strategiei de dezvoltare pentru următorii 10 ani, constănțenii intervievați au indicat - infrastructura rutieră – 36%, educația și instruirea - 33% și serviciile sociale – 29%.
Abia apoi urmează – buna administrare – 2% sau inovare și mediu de afaceri – 7%, vezi secțiunea “documente”.
 

Notele locuitorilor

În cadrul sondajului, locuitorii au fost rugați să acorde note de la 1 la 10, orașului lor, funcție de mai multe aspecte, cum ar fi: buna administrare, condiții de viață, transport și conectivitate, calitatea mediului sau mediul de afaceri.
Constănțenii participanți la sondaj au acordat administrației – 7.4, transportului – 6.8, calității mediului - 7.4, mediului de afaceri – 7.1 și capitolului condiții de viață – 7.3.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și:

Sondaj Banca Mondială Top orașe de „Nota 10”. Pe ce loc este Constanța?