Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:53 16 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ziua Minorităţilor Naţionale (galerie foto)

ro

18 Dec, 2018 00:00 556 Marime text
Astăzi se sărbătoreşte Ziua minorităţilor naţionale din România. Începând cu anul 1992, Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice. Acest document internaţional a oferit  garanţia drepturilor minorităţilor, iar multe state au recunoscut importanţa zilei, declarând-o zi de sărbătoare.
 
România s-a alăturat declarării zilei de 18 decembrie ca zi a minorităţilor naţionale în anul 1998, prin aprobarea Hotărârii de Guvern nr. 881. Însă abia anul trecut, pe 7 decembrie 2017, acest proiect de lege pentru instituirea Zilei minorităţilor naţionale din România ca sărbătoare naţională a fost adoptat, întâi de  Senat şi de Camera Deputaţilor, apoi fiind semnat de preşedintele ţării.
 
În România, potrivit organizaţiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, regăsim o multitudine de etnii minoritare, cum sunt albanezii, armenii, bulgarii, cehii, croaţii, grecii, evreii, germanii, italienii, maghiarii, macedonenii, polonezii, romii, ruşii-lipoveni, sârbii, slovacii, cehii, tătarii, turcii sau ucrainenii.
 
În fiecare an, cu prilejul acestei zile, sunt organizate manifestări culturale care prezintă tradiţiile specifice fiecărei minorităţi, spectacole cu dansuri şi cântece tradiţionale, expoziţii de costume şi obiecte de artizanat, expoziţii de gastronomie tradiţională, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică.
 
Etniile oferă o bogăţie de valori şi diversitate populaţiei majoritare. În ceea ce priveşte Dobrogea, ştim deja că regiunea abundă de multiculturalitate şi că aici trăiesc cele mai multe etnii din România. Tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră este un conglomerat etnic în care trăiesc împreună 18 comunități diferite. Cei mai reprezentativi pentru această zonă sunt turcii, tătarii, ruşii-lipoveni, grecii, aromânii și bulgarii.
 
Primele dovezi ale prezenței populaţiei turce în Dobrogea datează din secolul al X-lea. Ei se numeau atunci pecenegi, uzi sau oguzi şi cumani, fiind originari din Asia şi venind în Dobrogea prin nordul Mării Negre. Majoritatea turcilor din România trăiesc în Dobrogea, în special în Constanţa. Prezenţa tătarilor în Dobrogea a fost semnalată împreună cu marea invazie dintre anii 1241-1242.
 
În ceea ce priveşte bulgarii, se poate menţiona faptul că prezenţa lor a fost semnificativă între anii 1812-1878. Perindarea bulgarilor a fost discontinuă în Dobrogea şi a avut aspectul unei pendulări continue din regiunile de origine spre sudul Basarabiei, pentru ca azi să îi regăsim la sudul Dobrogei.
Armenii au migrat spre Europa în secolul al XVI-lea şi s-au stabilit la gurile Dunării în oraşe ca Silistra, Babadag, Tulcea, Sulina. Aromânii sau macedoromâni, vlahii, sunt o populaţie minoritară din nordul şi centrul Greciei, dar şi al Macedoniei şi Albaniei. Ei vorbesc o limbă romanică numită aromână, considerată de lingvişti ca fiind unul din cele patru dialecte ale limbii române.
 
Grecii, la fel ca armenii, s-au aflat în slujba statului otoman, dar, spre deosebire de armeni, care locuiau numai în oraşe, pe greci îi putem găsi şi în sate. Majoritatea grecilor însă locuiesc în Sulina şi Constanţa.
 
Lipovenii sau staroverii din vremurile de demult s-au aşezat în ţara noastră în mod deosebit în Dobrogea şi Bucovina, iar lipovenii necrasovti s-au stabilit cu acordul turcilor în zona dintre Tulcea, Babadag, Constanţa şi Năvodari.
 
Italienii sunt dispersaţi pe teritoriul ţării, cele mai mari comunităţi aflându-se însă în vestul ţării, în Bucureşti, dar mai pot fi găsiţi în localiatea  Greci din judeţul  Tulcea.
 
 
Aceste minorităţi entice din comunităţile din Dobrogea au dat multe personalităţi ţării, precum regizorul Stere Gulea, actorul Toma Caragiu, prof. univ. dr. ing. Garabet Kumbetlian, pianistul Harry Tavitian, romancierul Petru Vulcan, profesorul universitar Gafar Mehmet, poetul  Mehmet Niyazi.
 
În cadrul evenimentului organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa intitulat „Etniile împreună pentru Dobrogea”, promotorul temei, prof. Constantin Vitanos, a vorbit despre unicitatea Dobrogei din punctul de vedere al multiculturalităţii şi despre faptul că mozaicul local de etnii trebuie să dăinuie, indiferent de dificultățile cu care se confruntă.  
 
„Dobrogea este unică în Europa şi în lume prin şapte trăsături distincte. O trăsătură distinctă se referă la tema pe care o tratăm astăzi - Dobrogea, mozaic de neamuri şi de etnii în toate timpurile - şi cu finalitatea că s-a format un specific de convieţuire într-o oarecare armonie, definită de timpuri, tolerându-se unii pe alţii. Însă nu numai toleranţă, deoarece, dacă numai într-o parte există toleranţă, înseamnă o aroganţă care se face faţă de oponent (…) Se mai pot evidenţia nişte lucruri aparte... toate neamurile existente aici ne fac cinste tuturor”, susține Constnatin Vitanos.

Citește și:

Dobrogeaetnică Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“


 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii