VIDEO Premierul Ilie Bolojan a adresat scuze adresate pacienților afectați de greva generală din Sănătate. Ce decizii au fost luate în ședința de Guvern

Premierul demis Ilie Bolojan și-a început declarația de după ședința de Guvern de marți seara cu scuze adresate pacienților afectați de greva generală din Sănătate. Imediat după ce și-a exprimat respectul pentru personalul medical, Bolojan a acuzat sindicatele că și-ar fi construit protestul pe „minciună și dezinformare”, conform StiripeSurse.ro

„În primul rând, îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate”, a declarat Bolojan.

Premierul demis a adăugat însă că greva s-ar baza pe informații false privind efectele viitoarei legi a salarizării.

„Consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legate în primul rând de ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată”, a susținut acesta.

Ilie Bolojan a dat asigurări că adoptarea noii legi nu va conduce la diminuarea niciunui salariu sau câștig din sectorul public. Dimpotrivă, premierul demis a afirmat că veniturile unei părți a angajaților ar urma să crească, prin corectarea inechităților existente.

Creșterile vor depinde însă de situația bugetară și de capacitatea economiei de a le susține.

„Aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești”, a declarat Bolojan, care a invocat nevoia unor salarii predictibile și a unui echilibru bugetar.

Bolojan a trecut apoi de la disputa salarială la o critică mai largă a sistemului sanitar. Acesta a afirmat că spitalele publice nu sunt finanțate suficient în funcție de serviciile efectiv oferite pacienților.

Potrivit premierului demis, o mare parte a fondurilor este transferată direct către spitale, iar aproximativ două treimi din cheltuielile salariale sunt acoperite prin alocări care nu depind de numărul și complexitatea cazurilor tratate.

În opinia sa, acest mecanism reduce presiunea asupra managerilor de a adapta numărul de paturi, structura secțiilor și specializările la cererea reală a pacienților.

„Pacientul trebuie să fie în centrul sistemului”, a declarat Bolojan, susținând că actualul mecanism produce „distorsiuni majore” și permite cheltuirea ineficientă a banilor.

Ilie Bolojan a anunțat că, după adoptarea legii salarizării, Guvernul intenționează să recalculeze tarifele plătite pentru cazurile tratate de spitale.

Aceste tarife ar trebui majorate pentru a acoperi costurile reale ale serviciilor, inclusiv salariile. În schimb, spitalele ar urma să depindă într-o măsură mai mare de numărul de pacienți și de cazurile rezolvate.

„Spitalele care au adresabilitate, care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă”, a afirmat Bolojan.

Unitățile cu puțini pacienți vor trebui însă să-și „regândească oferta”, să reducă sau să transforme unele secții și să-și redimensioneze numărul de angajați.

Premierul a comparat secțiile supraaglomerate din centrele universitare și reședințele de județ cu secțiile care au un grad redus de ocupare în alte spitale. El a invocat și nevoia dezvoltării îngrijirilor paliative, afirmând că România ar putea avea de două ori mai multe paturi în acest domeniu dacă resursele ar fi redistribuite de la secțiile fără adresabilitate.

În ultima parte a declarației, Bolojan a prezentat memorandumul privind deblocarea posturilor din sistemul sanitar.

Premierul demis a explicat că documentul aprobat marți seara este a doua variantă. Prima formă ar fi centralizat solicitările spitalelor și ar fi aplicat reduceri procentuale fără o evaluare suficientă a activității fiecărei unități.

Potrivit lui Bolojan, spitalele publice au solicitat deblocarea a aproximativ 26.000 de posturi, în condițiile în care în sistem lucrează peste 190.000 de persoane.


Pentru selectarea posturilor aprobate, Guvernul a impus două criterii: ponderea cheltuielilor de personal în bugetul spitalului și gradul de ocupare a paturilor.

Primul criteriu analizat a fost ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului.

Unitățile în care salariile reprezentau o proporție mai redusă din buget au primit un punctaj mai bun, deoarece, în interpretarea Guvernului, ar avea resurse pentru noi angajări.

În schimb, spitalele în care cheltuielile de personal ajung la 85–90% au primit mai puține posturi.

„Suntem în situația în care acel spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați”, a afirmat Bolojan.

Premierul a motivat că unor astfel de unități nu le mai rămân suficiente fonduri pentru medicamente, analize, tratamente sau prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.

Al doilea criteriu a fost gradul de ocupare a paturilor. Spitalele cu un număr mare de pacienți au primit mai multe posturi, iar cele cu o ocupare redusă au fost depunctate.

Bolojan a afirmat că peste 150 de spitale au un grad de ocupare mai mic de 50%. În aceste cazuri, personalul, spațiile și echipamentele sunt dimensionate în funcție de numărul de paturi aprobate, chiar dacă mai mult de jumătate dintre acestea rămân neutilizate.

În opinia sa, situația ar demonstra că respectivele structuri nu mai răspund nevoilor populației.

StiripeSurse.ro