Veste uriașă pentru sistemul energetic Când vor fi repornite cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Nivelul Dunării a început să crească

Centrala Nucleară de la Cernavodă, ale cărei două reactoare sunt oprite de mai multe luni din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, ar putea începe să producă din nou energie electrică la sfârșitul lunii octombrie.

Dumitru Chisăliță, propus pentru funcția de ministru al Energiei, a declarat că primul reactor ar putea fi repornit în aproximativ două săptămâni, iar al doilea după 1 noiembrie. Expertul avertizează însă că România nu trebuie să mai închidă nicio capacitate existentă de producție, inclusiv centralele pe cărbune, până când nu dispune de alternative funcționale care să garanteze securitatea energetică.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), consideră că reluarea producției de energie electrică la Cernavodă reprezintă una dintre principalele condiții pentru ca România să traverseze sezonul rece fără o criză energetică. Cele două reactoare, care asigură în condiții normale aproximativ 20% din producția națională de energie electrică, sunt oprite din cauza secetei prelungite și a nivelului redus al Dunării, care a afectat alimentarea cu apă necesară sistemelor de răcire.

„Avem în momentul de față problema Cernavodă, o centrală care este oprită de aproape trei luni de zile, care a scos 20% din sistem. Reorientarea către repornirea acestei centrale este esențială pentru ca iarna următoare să fie una care să poată fi trecută”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Primele semne de redresare: Dunărea începe să crească, iar reactoarele ar putea fi repornite

Ministrul propus la Energie a explicat că există primele semnale favorabile privind evoluția nivelului Dunării, după ce, începând din 12 octombrie, a fost observată o creștere a nivelului fluviului la intrarea în țară, în zona Baziaș.

Dacă prognozele hidrologice se confirmă, primul reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit spre sfârșitul lunii octombrie, iar al doilea la începutul lunii noiembrie.

„În momentul de față vedem că avem o creștere a nivelului Dunării la Baziaș și ea a început undeva pe 12 octombrie. Dacă situația va merge așa cum este previzionat în momentul de față, probabil că în două săptămâni ar putea să intre în funcțiune un reactor de la Cernavodă și probabil că imediat după 1 noiembrie și al doilea reactor dacă prognozele se vor menține. Toate aceste elemente vor îmbunătăți și prognoza, respectiv capacitatea Hidroelectrica de a furniza energie electrică”, a explicat Chisăliță.

Estimările sunt însă condiționate de evoluția debitelor Dunării, iar repornirea efectivă va putea fi decisă numai după ce vor fi îndeplinite toate condițiile tehnice și de siguranță. Reluarea producției la Cernavodă ar însemna revenirea în sistemul energetic național a aproximativ 1.300 MW de capacitate de producție constantă, ceea ce ar reduce semnificativ presiunea asupra importurilor de electricitate, în special în intervalele de consum ridicat.

Avertisment privind închiderea centralelor pe cărbune: „Nu să le avem în proiect și pe hârtie”

Dincolo de problema imediată a repornirii reactoarelor nucleare, Dumitru Chisăliță a atras atenția că România trebuie să își regândească politica energetică pentru a evita repetarea unei asemenea crize. Potrivit acestuia, Guvernul nu ar trebui să mai accepte scoaterea din funcțiune a unor capacități existente de producție înainte ca noile investiții energetice să fie finalizate și operaționale. Avertismentul vizează inclusiv centralele pe cărbune, pentru care România și-a asumat un calendar de retragere în cadrul angajamentelor europene de decarbonizare, potrivit stiripesurse.ro.

„Cred că este foarte important să punem punctul pe i și să spunem că până la momentul în care n-o să avem capacități securitare care într-adevăr să funcționeze, nu să le avem în proiect și pe hârtie, lucrurile nu mai trebuie să determine oprirea niciunei capacități care există în momentul de față. Asta s-a convenit evident în 2022 în discuția cu Uniunea Europeană. E adevărat că nu din vina lor am rămas noi cu centralele în urmă, cu centrale care nu s-au finalizat până la momentul de față, dar până la urmă pragmatismul lucrurilor trebuie să fie dus la bun sfârșit”, a afirmat el.

In opinia lui Chisăliță, prioritatea trebuie să fie menținerea securității energetice, astfel încât eliminarea unor surse de producție să nu se facă înainte ca România să dispună efectiv de capacități alternative.

Ambele reactoare sunt oprite din vară. Dunărea a ajuns la minime istorice

Criza de la Cernavodă a început în timpul verii, când seceta și scăderea accentuată a nivelului Dunării au afectat posibilitatea utilizării apei pentru răcirea instalațiilor. Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026.

În perioada următoare, autoritățile au încercat mai multe intervenții pentru menținerea condițiilor necesare funcționării centralei, însă măsurile nu au fost suficiente pentru reluarea producției. La 10 octombrie, nivelul Dunării la Cernavodă ajunsese la cota de minus 259 de centimetri, cu numai trei centimetri peste pragul operațional de minus 262 de centimetri, sub care pomparea apei de răcire întâmpină dificultăți. Debitele Dunării la intrarea în țară scăzuseră sub 1.200 de metri cubi pe secundă, atingând valori istorice extrem de reduse.

În încercarea de a ameliora situația, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea de urgență a debitului cu apă provenită din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.

Nuclearelectrica: Nu există riscuri pentru securitatea nucleară

Într-un comunicat transmis la 11 octombrie, Nuclearelectrica a precizat că ambele unități ale centralei sunt menținute în stare oprită sigură și că situația nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară. Compania a explicat că centrala dispune de mai multe sisteme de răcire, proiectate pentru a funcționa în condiții hidrologice diferite, iar măsurile de protecție sunt aplicate permanent.

„Pe întreaga perioadă în care Unităţile 1 şi 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice şi echipe de specialişti alocate permanent. Situaţia afectează exclusiv producţia de energie electrică”, a precizat Nuclearelectrica.

Compania a subliniat că reactoarele vor fi repornite numai după ce nivelul Dunării va permite reluarea activității în deplină siguranță.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a transmis că situația este sub control și că nu există riscuri pentru populație.

„Traversăm o situaţie excepţională. Nivelul extrem de scăzut al Dunării a impus menţinerea în stare oprită a ambelor unităţi ale Centralei. În ciuda acestei provocări, NU există niciun risc pentru securitatea nucleară. Echipa de conducere şi specialiştii Nuclearelectrica au situaţia sub control. Sistemele de siguranţă funcţionează, echipamentele sunt protejate, iar măsurile necesare sunt aplicate permanent”, a transmis Bușoi pe Facebook. Oficialul a insistat că reluarea activității este condiționată strict de evoluția condițiilor hidrologice.

Miza repornirii: reducerea importurilor și a presiunii asupra prețurilor

Oprirea simultană a celor două reactoare a reprezentat o lovitură importantă pentru sistemul energetic românesc, într-o perioadă în care producția hidroenergetică a fost, la rândul ei, afectată de secetă. În absența producției nucleare de la Cernavodă, România trebuie să compenseze deficitul prin alte surse interne și prin importuri de energie electrică.

Problema devine deosebit de importantă în orele de vârf, când consumul este ridicat și energia achiziționată de pe piețele externe poate avea prețuri semnificativ mai mari. Repunerea în funcțiune a celor două reactoare ar putea diminua dependența de importuri și presiunea asupra prețurilor angro.


 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.