Centrala de la Cernavodă CNCAN face verificări și la al doilea reactor. Consumul național de energie a depășit pragul de 8.000 MW

 

Specialiștii autorității naționale de reglementare și control în domeniul nuclear au făcut verificări de amploare, în urma cărora au decis că Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă poate fi repornită.

Primul reactor al Centralei de la Cernavodă, oprit de mai bine de trei luni Primul reactor al Centralei de la Cernavodă, oprit în stare sigură acum peste trei luni din cauza debitului foarte redus al Dunării, va fi resincronizat la sistemul energetic național vineri, la ora 13:00, urmând să ajungă la funcționarea normală sâmbătă la ora 19:00, conform graficului transmis de operatorul centralei, Societatea Națională Nuclearelectrica, scrie MEDIAFAX, potrivit stiripesurse.ro.

Nuclearelectrica a anunțat joi că, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, miercuri au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă, oprită după scăderea accentuată a nivelului Dunării la gura de captare a centralei pentru răcirea reactoarelor, din cauza secetei din bazinul Dunării.

Stare de alertă energetică din 1 august

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.

Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica oprită integral pe 13 august, asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, în condiții normale de funcționare.

Din cauza temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată din 2 martie, conform cifrelor oficiale ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, consum pentru acoperirea căruia a fost nevoie de importuri, în lipsa capacităților nucleare. Un important aport a venit de centralele eoliene.

Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a detaliat în declarația pentru Mediafax tipul verificărilor derulate la Cernavodă înainte ca specialiștii în domeniul nuclear să conchidă că Unitatea 1 poate fi repornită.

„CNCAN a verificat, prin inspecții și evaluări, activitățile desfășurate în perioada opririi neplanificate a Unității 1 de la Cernavodă, provocată de nivelul scăzut al Dunării. Verificările au vizat rezultatele lucrărilor, configurația sistemelor cu funcții de securitate nucleară și respectarea limitelor și condițiilor tehnice de operare. În urmă acestor verificări, CNCAN a constatat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și a permis inițierea etapelor de repornire”, a declarat Cantemir Marian Ciurea-Ercău, la solicitarea Mediafax.

Când se pornește al doilea reactor

Nu este cert în prezent când va fi repornit și al doilea reactor, care ar aduce în sistem încă 700 MW.

„Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei.

Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a precizat președintele CNCAN.

Potrivit informării transmise joi de Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, la BVB funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație.

Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.