Undă verde în Parlament pentru modificarea Codului Penal! Inteligența artificială a fost introdusă în sfera penală

Camera Deputaților a adoptat astăzi, în calitate de for decizional, PL-x nr. 489/2026 - proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Este vorba despre un proiect de lege care schimbă legislația privitoare la pornografia infantilă.

Undă verde în Parlament pentru modificarea Codului Penal!

Din 257 de deputați prezenți, 180 au votat „pentru”. 61 de deputați s-au pronunțat „împotriva”. Au fost înregistrate și 15 abțineri, iar un deputat a fost prezent, dar nu a votat.
Proiectul de lege a fost inițiat de Diana Tușa, deputat PSD și președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.

Conform inițiatoarei, pedeapsa privind producerea de astfel de materiale a fost majorată.

Astfel, potrivit proiectului, producerea de materiale de pornografie infantilă se pedepsește cu o pedeapsă cuprinsă între 5 și 12 ani.

„Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi în cazul producerii, în orice mod, de materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, chiar dacă fapta este precedată sau urmată de efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute la alin.(1) ori alin.(2)”, se arată în PL-x nr. 489/2026.


„Îndemnarea, recrutarea sau constrângerea unui minor în scopul participării lui în cadrul unui spectacol ce conține abuzuri sexuale asupra minorilor, obținerea de foloase de pe urma unui astfel de spectacol sau exploatarea unui minor în orice alt fel pentru realizarea de asemenea spectacole se pedepsesc cu închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”, se mai menționează în proiectul de lege citat, potrivit stiripesurse.ro.

Radu Marinescu, fost ministru al Justiției: „Aceste dispoziții aduc în actualitate utilizarea inteligenței artificiale”

„Această normă este una care consolidează protecția, în ceea ce privește fenomenul acesta de pornografie infantilă. Dă o rigoare sporită terminologiei juridice.
Nu diminuează pedepsele, ci nu face decât să stabilească ipoteze mai clare de sancționare progresivă, în raport pe un element material care este dezvoltat și care este adus în raport cu realitatea juridică care decurge atât din jurisprudență, cât și din evoluția factuală.
Aceste norma nu presupun existența unui consimțământ al minorului. Nu putem discuta în cazul minorului de consimțământ, iar textul de lege nu introduce o astfel de ipoteză justificativă.
(...) Aceste dispoziții aduc în actualitate utilizarea inteligenței artificiale, pentru a construi astfel de materiale care aduc atingere copiilor noștri. (...)
Am votat cu toată încrederea acest proiect de lege. Mulțumesc!”, a afirmat Radu Marinescu, deputat PSD.
Diana Tușa, deputat PSD: „Pentru prima dată, a fost introdusă în sfera penală inclusiv inteligența artificială”

„Ca noutate, pentru prima dată, a fost introdusă în sfera penală inclusiv inteligența artificială, pentru că vedem care sunt efectele în viața noastră.
De asemenea, am mărit pedeapsa pentru consumatori, plecând de la considerentul că cei care susțin cererea sunt consumatori, drept pentru care am majorat pedeapsa până la 5 ani.

De asemenea, la clauzele de agravare, am introdus faptul că abuzul săvârșit de o persoană care ar fi trebuit să protejeze copilul să fie sancționat mult mai grav”, a declarat Diana Tușa, inițiatoarea proiectului, în cadrul ședinței Comisiei Juridice, ce a avut loc marți.
„Prin materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor se înțelege orice material, inclusiv generat cu ajutorul sistemelor de inteligență artificială, care prezintă un minor ori o persoană majoră drept un minor, având un comportament sexual explicit sau care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un astfel de comportament, precum și orice reprezentare a organelor genitale ale unui minor cu scop sexual”, se menționează în proiectul de lege.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.